Producţia industrială a scăzut cu 2,8% în zona euro şi cu 2,4% în Uniunea Europeană în septembrie, comparativ cu perioada similară din 2023, iar Irlanda, Luxemburg şi Ungaria au înregistrat cel mai sever declin, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în septembrie, faţă de perioada similară din 2023, au fost în Danemarca (7,8%), Belgia (6%) şi Lituania (3,5%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 7,3%), Luxemburg (minus 6,3%) şi Ungaria (minus 5,3%), urmate de Germania (minus 4,5%), Italia (minus 4%) şi România (minus 3,8%).
În cazul UE, producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 2,5%, cea de bunuri de capital cu 5,6%, cea de bunuri de folosinţă îndelungată cu 1,5%, în timp ce producţia de energie a crescut cu 1,4%, iar cea de bunuri de folosinţă imediată cu 4,5%.
În septembrie, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a scăzut cu 2% în zona euro şi în Uniunea Europeană, după ce în august producţia industrială a crescut cu 1,5% în zona euro şi cu 1,2% în Uniunea Europeană.
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri în septembrie, comparativ cu luna precedentă, au fost înregistrate în Croaţia (5,8%), Portugalia (2,7%) şi Slovenia (1,6%), iar cele mai semnificative scăderi în Irlanda (minus 10,7%), Danemarca (minus 5%) şi Ţările de Jos (minus 2,9%). În septembrie, România a înregistrat o creştere zero a producţiei industriale, după un avans de 1,3% luna precedentă.
În cazul UE, producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 0,1%, cea de energie cu 1,6%, cea de bunuri de capital cu 3,2%, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a crescut cu 0,3%, iar cea de bunuri de folosinţă imediată cu 0,5%.
Conform datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS), în septembrie producţia industrială (serie brută) a crescut în România faţă de luna precedentă cu 14%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (+17,9%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au scăzut cu 4,1%, respectiv cu 1,4%.
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 0,1%, din cauza scăderilor industriei extractive (-3,3%) şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,5%). Industria prelucrătoare a rămas la acelaşi nivel.
INS menţionează că, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 3,7%, ca efect al scăderilor din cele trei sectoare industriale: industria extractivă (-4,4%), industria prelucrătoare (-3,7%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,7%).
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 3,6%, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria extractivă (-4,1%), industria prelucrătoare (-3,7%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,8%).
