Factorii politici ai Băncii Centrale Europene (BCE) sunt din ce în ce mai în contradicţie în privinţa perspectivelor de creştere economică, o ruptură care ar putea modela dezbaterea privind reducerea dobânzilor timp de luni de zile, unii temându-se de recesiune, iar alţii concentrându-se pe presiunile inflaţioniste persistente, potrivit unor surse apropiate discuţiilor, transmite Reuters.
BCE a redus ratele dobânzilor în iunie şi este aproape sigur că le va relaxa din nou în septembrie, ca semn de încetinire a creşterii preţurilor. Cu toate acestea, deciziile de politică monetară vor fi probabil mai complicate pe măsură ce economia zonei euro intră într-o stare mai precară, sugerează conversaţiile cu aproape o duzină de surse.
Miezul dezbaterii este asupra modului în care slăbiciunea creşterii economice şi o potenţială recesiune vor afecta inflaţia – obiectivul final al băncii -, deoarece banca încearcă să reducă inflaţia la 2% până la sfârşitul anului 2025.
Deşi o mare parte a discuţiei este privată, conversaţiile cu surse cu informaţii directe despre această problemă dezvăluie existanţa unor opinii divergente.
Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze.
Susţinătorii politicii monetare mai relaxate, care rămân în minoritate, susţin că economia este mai slabă decât se credea, riscurile de recesiune sunt în creştere, iar firmele încep să reducă locurile vacante, lăsând piaţa muncii mai slabă.
Odată ce ocuparea forţei de muncă scade, la fel şi venitul disponibil, erodând rapid consumul şi lăsând o recesiune care se auto-întăreşte.
”Acest lucru ar slăbi presiunile preţurilor mai repede decât am estimat acum, aşa că cred că riscul de a reveni la o inflaţie sub ţintă este real”, a spus una dintre surse, care a cerut să nu fie numită. Acest lucru ar sugera că banca centrală se află în spatele curbei în reducerea ratelor dobânzilor şi a protejării economiei, susţinând argumentul pentru reduceri mai rapide ale dobânzilor, spun ei.
Inflaţia, care a scăzut la 2,2% în august, este acum prognozată să crească din nou spre sfârşitul anului şi să revină la 2% abia la sfârşitul anului 2025.
RECESIUNE?
Conservatorii, sau ”şoimii” în limbajul băncilor centrale, care au dominat dezbaterea politică de la începutul creşterilor rapide ale ratelor dobânzilor în 2022, susţin că cifrele reale de creştere depăşesc în mod persistent rezultatele slabe ale sondajului, iar economia rezistă.
Consumul este robust, blocul tocmai s-a bucurat de un sezon turistic superb, iar construcţiile revin în sfârşit, aşa că creşterea rămâne respectabilă. În plus, creşterea salariilor rămâne cu mult peste nivelurile în concordanţă cu ţinta de inflaţie de 2%, astfel încât veniturile reale revin rapid şi ar trebui să continue să izoleze economia.
În timp ce industria se află într-o recesiune profundă şi ar putea trage Germania într-o recesiune, aceasta este mai degrabă o problemă structurală care ar putea dura ani de zile pentru a se rezolva, aşa că politica monetară are un rol redus, au spus multe dintre surse.
Toate acestea creează argumente pentru reduceri lente ale ratelor dobânzilor, poate una la fiecare trimestru, până când BCE este sigură că inflaţia se întoarce la 2%. De asemenea, este probabil ca adepţii politicii monetare conservatoare să lupte cu orice relaxare a politicii care ar împinge în 2026 data la care ţinta de inflaţie este îndeplinită, deece acest lucru ar putea pune în pericol credibilitatea BCE, au spus sursele.
Isabel Schnabel, membru al consiliului BCE, o susţinătoare proeminentă a politicii conservatoare, susţine că preocupările legate de inflaţie ar trebui să prevaleze creşterii.
”Politica monetară ar trebui să rămână concentrată pe readucerea inflaţiei la ţinta noastră în timp util. În timp ce riscurile la adresa creşterii economice au crescut, o aterizare uşoară pare încă mai probabilă decât o recesiune”, a spus ea într-un discurs de vineri.
Este puţin probabil ca ruptura să afecteze decizia de politică monetară din septembrie, deoarece există deja un consens larg răspândit pentru reducerea dobânzilor, au spus sursele. Dar ar putea afecta modul în care preşedintele BCE, Christine Lagarde, comunică decizia, schimbând aşteptările pentru întâlnirea din octombrie.
Este puţin probabil ca banca să renunţe la abordarea ”întâlnire cu întâlnire” pentru stabilirea politicii, aşa că nu va exista niciun angajament în privinţa lunii octombrie, dar adepţii politicii relaxate vor ca Lagarde să evidenţieze riscurile de creştere şi să semnaleze că reducerile consecutive de dobânzi nu sunt excluse.
Conservatorii se tem că un astfel de mesaj ar spori prea mult aşteptările pieţei, punând BCE în criză.
Investitorii văd deja o şansă de 40% până la 50% de reducere a dobânzii cheie în octombrie şi un astfel de mesaj conciliant nu ar face decât să întărească acele pariuri.
”Cred că reducerile trimestriale ne servesc bine şi că datele pur şi simplu nu sprijină accelerarea acestui ritm”, a spus o a treia sursă.
În timp ce guvernanţii vor fi de acord cu textul declaraţiei de politică, Lagarde se bucură de o oarecare libertate în transmiterea mesajului şi poate alege să sublinieze anumite puncte. De asemenea, economiştii par să aibă o viziune mixtă asupra perspectivei, chiar dacă majoritatea sunt de acord că este departe de a fi strălucitoare.
”Chiar dacă SUA vor evita recesiunea, Europa s-ar putea să nu”, a spus strategul Macquarie Thierry Wizman.
Wizman a susţinut că cererea slabă a Chinei pentru bunuri europene exacerbează declinul, în timp ce impactul potenţial asupra stabilităţii politice din ascensiunea extremei drepte în Franţa şi Germania ar putea afecta, de asemenea, sentimentul consumatorilor.
Între timp, ABN Amro se aşteaptă la o creştere continuă, chiar dacă slabă.
”Redresarea economică a zonei euro are dificultăţi să câştige avânt. Rata ridicată de economisire sugerează că consumatorii sunt mai puţin dispuşi să cheltuiască venituri reale, în special în Franţa, Ţările de Jos şi Germania”, a spus ABN Amro.
