Forța businessului românesc care poate schimba regulile jocului economic

În contextul actual al României, caracterizat de măsuri fiscale controversate și politici economice îngrijorătoare, asociațiile de business au devenit mai mult decât simple platforme de networking – ele s-au transformat, alături de patronate, în bastioane de rezistență în fața deciziilor care afectează mediul economic. Pentru o mai bună înțelegere a fenomenului, am selectat câteva dintre cele mai cunoscute asociații de business: ne-a interesat ce obiective au și, mai ales, de ce forță de negociere cu autoritățile dispun.

Asociațiile de business s-au născut din nevoia ca firmele să aibă o voce puternică și unită în fața autorităților. În orice economie serioasă, patronatele și organizațiile reprezentative ale mediului privat joacă un rol esențial în formularea politicilor publice, în apărarea intereselor companiilor și în susținerea dezvoltării, fiind puntea de legătură dintre antreprenori și decidenți. În România anului 2025, asociațiile de business sunt actori vocali în economie, dar, din păcate, recomandările lor nu sunt luate tot timpul în calcul: „taxa pe stâlp” sau impozitul minim pe cifra de afaceri, două dintre birurile contestate de mediul de business sunt încă în vigoare, deși argumentele împotriva lor sunt foarte multe. În aceste condiții, ce mai pot face reprezentanții mediului de business? Deocamdată se mulțumesc să avertizeze, dar forța lor este mult mai mare decât își închipuie oricine.

Puterea reprezentării

În România, două dintre cele mai influente structuri patronale sunt Confederația Patronală Concordia și IMM România (Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România – CNIPMMR).

IMM România este vocea întreprinderilor mici și mijlocii. Organizația, înființată încă din 1992,  apără interesele celor peste 500.000 de firme mici și mijlocii din țară, care asigură două treimi din locurile de muncă și generează mai mult de jumătate din PIB. La nivel guvernamental, face parte din cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS), coordonat de Prim-ministrul României, și din Consiliul Economic și Social, organismul consultativ al Parlamentului și Guvernului României. La nivel internațional, printr-o poziție de Vicepreședinte, face parte din Organizația Europeană a IMM-urilor și are un reprezentant în cadrul grupului angajatorilor al Comitetului Economic și Social European. Cel mai cunoscut proiect al organizației este lucrarea Carta Albă a IMM-urilor din România, ajunsă la cea de-a 23-a ediție. Aceasta oferă cea mai aprofundată  analiză a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii din România, reflectând evoluțiile mediului de afaceri și investighează în profunzime provocările structurale cu care se confruntă IMM-urile.

Confederația Patronală Concordia reunește unele dintre cele mai importante companii și federații sectoriale din economie, active în domenii-cheie precum energie, transporturi, telecomunicații, retail sau servicii financiare. Organizația este recunoscută ca partener de dialog social reprezentativ la nivel național și la nivel european, prin afilierea la BusinessEurope. În negocierile cu Guvernul și Parlamentul, patronatul promovează un cadru legislativ predictibil și măsuri care sprijină competitivitatea economiei românești. Mai trebuie precizat că, în cazul patronatelor, există o dimensiune activității clar definită prin lege. 

Experiența Asociației patronale a industriei romanesti de software si servicii (ANIS), membră importantă a Confederației Patronale Concordia, arată cum o organizație patronală poate combina reprezentarea politică cu servicii concrete pentru membri, chiar și atunci când recomandările sale nu sunt întotdeauna luate în seamă de autorități. „Patronatele, cum este și ANIS, au în plus un rol definit de legislație, în special de Legea Dialogului Social și, ca membri ai Confederației Patronale Concordia, cea mai mare confederație patronală din România, suntem parte din dialogul tripartit Guvern – Patronate – Sindicate și mai departe, la nivel european, prin apartenența la Business Europe, parte din același dialog la nivelul Uniunii Europene. Din această perspectivă, rolul nostru este în special acela de a dialoga cu partenerii sociali și alți stakeholderi relevanți pe politici publice cu impact în industria noastră”, explică Edward Alexandru Cretescu, președintele ANIS. Acesta punctează însă că activitatea ANIS, patronat cu circa 150 de membri, nu se rezumă la aceste demersuri. „Potrivit statutului nostru, avem și activități de networking, de pregătire profesională pentru specializări necesare în industria de IT, de informare a membrilor cu privire la subiecte de interes pentru companii sau oportunități de business, de promovare a industriei în societate și așa mai departe, de realizare a unor studii sectoriale sau pe subiecte relevante pentru membrii noștri. Toate activitățile noastre au prin urmare rolul de a aduce beneficii membrilor și, în același timp, de a informa deciziile de politici publice, scopul fiind politici publice mai bune”, arată președintele ANIS. 

Contribuția directă a oamenilor de afaceri 

Și oamenii de afaceri și-au creat asociații care să le permită să schimbe economia românească. Una dintre cele mai vechi și mai influente este Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), care a luat ființă în 1994, datorită nevoii „unui spațiu comun în care antreprenorii și companiile să poată dialoga, colabora și contribui la dezvoltarea sustenabilă a României”. În prezent, pe lângă avertismente, AOAR a inițiat și un demers concret: a lansat ediția 2025 a Ghidului de Criză pentru Companii, un instrument actualizat și pragmatic pentru antreprenori și manageri care încearcă să navigheze printre turbulențe. Ghidul AOAR oferă informație concentrată, structurată pe sectoare de activitate, și soluții concrete pentru probleme reale: fiscalitate imprevizibilă, presiuni pe relațiile de muncă, acces dificil la finanțare, digitalizare accelerată fără resurse, provocări legate de sustenabilitate. „Într-un climat economic instabil, fără predictibilitate fiscală şi cu un stat adesea pasiv în faţa realităţilor pieţei, companiile trebuie să înveţe să se adapteze cu luciditate. Ghidul nostru nu este un exerciţiu teoretic, ci un ghid de supravieţuire economică, cu direcţii clare şi instrumente aplicabile imediat”, a declarat Florin Pogonaru, preşedinte AOAR.

O altă asociație foarte puternică și, probabil, cu cea mai solidă reprezentare în rândul oamenilor de afaceri români este Romanian Business Leaders. Aceasta reunește peste 600 de antreprenori și derulează 20 de proiecte cu impact social. „Noi suntem un caz mai degrabă aparte în peisajul autohton, întrucât suntem o fundație cu o misiune eminamente socială, și ne propunem să reunim energia, cunoașterea și resursele antreprenorilor locali pentru a putea contribui la dezvoltarea unei Românii în care generațiile viitoare să iubească să trăiască. RBL este un mediu extrem de propice pentru antreprenorii locali, indiferent de locul din care provin, având și un număr important de filiale în țară, și care oferă atât beneficiile esențiale unei rețele asociative, precum networkingul și transferul de cunoaștere sau evenimentele, cât și o platformă pentru proiecte cu impact social, existând posibilitatea continuă de a incuba și dezvolta în interiorul nostru noi inițiative care să ne ajute să ne atingem misiunea. Pe de altă parte, avem trei piloni principali, antreprenoriatul, educația și buna guvernare, cel din urmă urmărind să aibă un impact exact în zona politicilor economice, și reușim astfel să îmbinăm, cu succes aș spune eu, atât impactul social cât și cel economic și instituțional”, explică Alex Dincovici, directorul general RBL.

Astfel, modelul RBL demonstrează că mediul de afaceri român a depășit faza elementară de reprezentare, evoluând către proiecte cu impact social și economic complex. „Cred că nu se exclud deloc aceste două lucruri. Rețelele sunt extrem de importante, pentru că antreprenorii lucrează oricum într-un ecosistem în care interacționează cu o sumedenie de alte companii, chiar și atunci când furnizează produse destinate doar persoanelor fizice. Pentru cei care lucrează cu persoane juridice, networkingul este esențial, dar și ceilalți au nevoie de furnizori pentru diferite categorii de servicii. În plus, în astfel de asociații are loc, atât formal cât și informal, transfer de cunoaștere extrem de valoros, mai ales dacă se creează contexte relevante, de la sesiuni dedicate de învățare, programe de scalare, până la conferințe în care pot interacționa cu alți antreprenori cu experiențe diferite”, explică Alex Dincovici, care subliniază importanța crescută a networkingului pentru companiile mici.

În privința relației cu autoritățile, Dincovici observă o evoluție pozitivă, în ciuda tensiunilor actuale. „Organizațiile mari de afaceri sunt în general consultate, prin mecanisme democratice, pot oferi sugestii sau feedback către decidenții politici, însă gradul de succes al acestora depinde de foarte mulți factori. Dacă mă uit la cei șase ani în care am fost implicat într-o formă sau alta în acest tip de dialog, observ o deschidere din ce în ce mai mare din partea autorităților, la diferite niveluri, precum și un dialog din ce în ce mai transparent și mai articulat, ceea ce contează foarte mult în societate fie și numai prin simplul schimb de idei și de opinii care apare într-un astfel de cadru și care nu poate să fie decât benefic pentru toată lumea”, este de părere președintele RBL.

O voce comună 

În România sunt multe asociații care reprezintă sectoare din economie, iar obiectivele pot fi dintre cele mai variate. De exemplu, în sectorul imobiliar, asociațiile nu înseamnă doar reprezentare în fața autorităților, ci și know-how și reputație. „Asociația Bucharest Real Estate Club reprezintă în primul rând o platformă de dialog, care pune laolaltă dezvoltatori imobiliari, investitori, bănci, avocați, consultanți și autorități – un loc unde se aliniază interese și se discută și analizează probleme de reglementare, fiscalitate, urbanism, reprezentând și o voce comună, unitară a industriei, atunci când situația o impune”, spune Despina Ponomarenco, președinta BREC. Astfel, relevanța vine și din componenta reputațională. „BREC este relevant pentru membrii săi și la nivel reputațional, pentru că oferă acestora asocierea cu cea mai vizibilă, relevantă, dinamică și activă asociație din domeniu. Organizăm peste zece campanii, anual, ce implică evenimente, rapoarte de piață, apariții în presă și campanii digitale”, explică Despina Ponomarenco, președinta BREC. Astăzi, BREC are peste 50 de companii membre, de la dezvoltatori și fonduri de investiții până la companii de project management, consultanți, avocați, proiectanți și designeri. 

 În loc de concluzie, am putea observa că avem trei modele diferite de organizare, dar și o lecție comună: rețelele antreprenoriale nu sunt opționale, ci esențiale. Patronatele oferă reprezentare și influență în fața statului și la Bruxelles. Fundațiile antreprenoriale creează comunități extinse și proiecte sociale care dau consistență capitalismului local. Iar asociațiile profesionalizează industrii și aduc standarde internaționale. „Știți cum se spune, cine vrea să meargă repede merge singur, cine vrea să ajungă departe merge împreună”, punctează Edward Alexandru Cretescu. Lecția e valabilă pentru toate sectoarele: doar împreună companiile devin mai puternice, mai vizibile și mai competitive.