Băncile germane ar trebui să constituie rezerve mai mari din profiturile uriaşe obţinute recent, pentru a se proteja de intrarea în default a unor credite ale clienţilor, deoarece impactul dobânzilor mai mari se face simţit în economie, potrivit preşedintelui autorităţii de reglementare financiară din Germania, transmite CNBC.
Industria bancară s-a bucurat de o profitabilitate extraordinară în 2023, deoarece băncile au profitat de majorările ratelor dobânzilor ale băncilor centrale, menţinând în acelaşi timp dobânzile depozitelor la un nivel scăzut.
Băncile centrale din întreaga lume au înăsprit agresiv politica monetară în ultimii doi ani, în încercarea de a controla inflaţia ridicată, dar acum atenţia s-a îndreptat către momentul în care Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei vor începe să relaxeze din nou politica.
Deşi economiile au fost surprinzător de rezistente în faţa creşterii dobânzilor de împrumut, mulţi factori de decizie politică au avertizat că impactul asupra gospodăriilor şi întreprinderilor nu a fost încă resimţit pe deplin.
Şeful autorităţii germane de reglementare (Autoritatea Federală de Supraveghere Financiară, care este mai bine cunoscută ca BaFin) a declarat marţi, pentru CNBC, că, deşi şocul creşterii dobânzilor a fost ”digerat în registrele bancare”, ar putea exista şi alte probleme în viitor.
”Dificultăţile care vin din acest mediu de dobânzi pentru clienţii din sectorul bancar – fie că este vorba în sectorul imobiliar sau în economia reală – nu am văzut încă acest impact”, a spus el, adăugând că ”Nu va fi uşor” să fie repetată profitabilitatea din 2023 în 2024, deoarece dobânzile rămân ridicate.
”Aşa că firmele trebuie să fie foarte precaute în ceea ce priveşte cerinţele de provizioane, nu numai să permită acţionarilor să profite de acest an bun pe care l-au avut, ci să pună cât mai mult deoparte pentru a face faţă costurilor care urmează, deoarece acestea vor veni.”
Deutsche Bank, cea mai mare bancă a Germaniei, a depăşit aşteptările pentru trimestrul al treilea, cu un profit net de 1,031 miliarde de euro (1,12 miliarde de dolari) şi a declarat că va creşte şi va accelera plăţile acţionarilor.
Se preconizează că economia zonei euro va intra în recesiune, iar Germania, în special, se va confrunta cu o scădere prelungită, după ce s-a contractat cu 0,3% în 2023, deoarece inflaţia ridicată şi ratele dobânzilor au limitat creşterea economică.
Cu toate acestea, multe bănci încă nu îşi majorează în mod semnificativ provizioanele pentru pierderi din credite.
Branson a spus că piaţa ar trebui să se aştepte ca acestea să înceapă anul acesta, iar unii s-ar putea să fi început deja să aloce mai mulţi bani pentru creditele neperformante în ultimul trimestru din 2023.
”Am văzut lucruri pe piaţa imobiliară comercială, pe care poate le-am prezis de mult timp, dar acum se cristalizează, aşa că, aşa cum am spus, 2024 şi anii de după aceea, nu vor fi la fel de uşori ca 2023 ”, a spus Branson.
El a adăugat că băncile ar trebui aibă rezerve pentru vremurile mai dificile, inclusiv investind în securitate şi stabilitate operaţională, cum ar fi protecţia împotriva atacurilor cibernetice.
Insolvenţa companiilor nu a crescut în mod semnificativ în modul în care era aşteptat în timpul unei creşteri rapide a ratelor dobânzilor. Cu toate acestea, Branson a remarcat că cifrele au fost până acum ”artificial scăzute” din cauza unei perioade prelungite de rate ale dobânzilor extrem de scăzute şi a stimulentelor fiscale masive din partea guvernelor pentru a aborda pandemia Covid-19 şi criza energetică din ultimii ani.
”Deci cred că este aproape programat că insolvenţele vor începe să crească din nou şi este normal pentru bănci că vor trebui, de asemenea, să facă faţă unor pierderi din credite în registrele lor. De aceea suntem puţin sceptici că profitabilitatea va continua să crească după un 2023 atât de bun şi de aceea băncile trebuie să se uite cu atenţie acum la provizioanele pe care trebuie să le constituie”, a spus el.
