Actualitate

Isărescu: Sub cuvântul reformă și modele noi, am văzut în ultimii 10-15 ani o sumă de năzbâtii economice

Posted on

Aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat un proiect istoric și o șansă pe care țara a valorificat-o, dar cea mai mare dezamăgire este că România nu învață din greșelile politicilor economice prociclice, a declarat luni guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu.

‘Eu nu pot să am decât o privire pozitivă. Este un proiect istoric pentru România. A fost șansa noastră pe care am valorificat-o. Categoric, oricând poți să spui că putea să fie mai bine, dar, în momentul actual și într-o discuție ca asta, poate facem o dezbatere mai largă, nu pot să spun că am dezamăgiri’, a afirmat Isărescu, întrebat despre bilanțul celor două decenii de apartenență a României la Uniunea Europeană.

Guvernatorul BNR a amintit că a contribuit, în perioada în care a condus Guvernul, la accelerarea procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, termenul inițial discutat fiind anul 2010, în loc de 2007.

În ceea ce privește infrastructura, acesta a relatat un episod petrecut în urmă cu aproximativ 26 de ani, când, în calitate de premier, a fost invitat la uzina Dacia din Pitești pentru a i se prezenta un nou model de automobil, despre care investitorul francez anticipa că va avea un mare succes comercial.

‘Când eram premier, am fost chemat, și au trecut 26 de ani, nu mai e secret, la Pitești, la Dacia. Și investitorul francez, pentru că se privatizase a spus: ‘Vă prezentăm produsul nostru nou’. Și m-am așezat pe scaun, așa, cu un PowerPoint, și a apărut pe ecran ceva în ceață. Mi se părea că e o mașină. Și întreb: ‘Ce este asta?’. ‘Păi, e produsul nostru nou’. ‘Nu-l văd’. ‘Păi, nu putem să-l dezvăluim. E secret’. ‘Păi, și atunci de ce m-ați chemat aici?’. ‘V-am chemat ca să știți că există. Unu. Doi, că, după noi, va fi de mare succes. Trei, că avem o mare problemă pe care să o rezolvați dumneavoastră, ca premier”, a povestit Isărescu.

Potrivit acestuia, reprezentanții companiei au atras atenția în aceea discuție că lipsa unei autostrăzi care să asigure transportul automobilelor către piețele externe constituia o problemă majoră pentru dezvoltarea producției.

‘Deci spuneți că va fi un produs de mare succes’. ‘Da’. ‘Și care-i problema?’. ‘Nu avem pe unde s-o exportăm. Nu avem pe unde să-l exportăm, produsul nostru. Am făcut un calcul că, dacă nu avem o autostradă de la Pitești până la Nădlac, va fi un șir lung, lung de trailere. Faceți autostrada’. Ia ghiciți ce credeți că am spus eu? Probabil 2005-2007. Am fost superoptimist’, a adăugat guvernatorul BNR.

Acesta a subliniat că, deși România ar fi putut realiza mai mult în domeniul infrastructurii, construcția marilor proiecte este dificilă, iar problema fundamentală o reprezintă repetarea greșelilor de politică economică.

‘Sunt dezamăgit? Nu am cum să fiu dezamăgit. Știu cât de greu se construiește. Și nu numai asta. Toate se fac mai greu. Dar cel mai greu este să ieși dintr-o stagflație cum este acum, după ce ai făcut politici prociclice. Și, dacă m-ați întrebat, marea dezamăgire e că nu învățăm chestia asta. Nu greutatea actuală este problema, ci faptul că am ajuns în situația actuală. Să apeși pe stimularea creșterii economice când economia crește. Poate învățăm’, a declarat Isărescu.

Guvernatorul s-a arătat critic și față de promovarea unor noi modele de creștere economică, susținând că România trebuie să respecte regulile fundamentale privind corelarea veniturilor cu productivitatea.

‘Aud și eu că sunt modele noi și așa mai departe. Eu am ajuns pesimist când aud de modele de creștere. Să mă mai lăsați cu alte modele. Hai să învățăm regulile de bază. Veniturile cresc cu productivitatea, pensiile cresc odată cu veniturile. Sub cuvântul reformă și modele noi, am văzut în ultimii 10-15 ani o sumă de năzbâtii economice, ca să fiu delicat așa’, a afirmat șeful băncii centrale.

O altă problemă semnalată de Mugur Isărescu este situația sectorului energetic, în condițiile în care România se confruntă din nou cu dificultăți în acest domeniu, deși a renunțat la o mare parte a industriei energofage.

‘Așa cum trebuie vorbit cu inginerii și legat de situația energetică. Pentru mine e o durere. Eu, în anii ’90, am pledat: închidem tot ce înseamnă energofag în România. Poate că unele erau mai rezistente, mai mergeau unele unități. Nu, domnule, închideți, închideți. Am fost pe partea asta. De ce? Pentru că am trăit toți în anii ’80 drama aceea că funcționau plitele pe la nu știu ce uzină în gol și noi nu aveam electricitate, stăteam în întuneric în casă. Și de aceea nu mă așteptam ca după atâția ani să avem iarăși probleme cu energia, că nu mai avem industrie energofagă’, a mai spus Isărescu.

Acesta a atras atenția că dezvoltarea noilor tehnologii, inclusiv a inteligenței artificiale, va amplifica necesarul de energie.

‘Avem probleme serioase, într-adevăr. Lăsați dezamăgirile pentru trecut, să n-avem dezamăgiri pentru viitor’, a conchis guvernatorul BNR.

Cele mai citite știri

Exit mobile version