În România există aproximativ 9 milioane de șoferi cu permis de conducere, dar și peste 18 milioane de participanți la trafic. În timp ce pentru șoferi, educația rutieră presupune și un examen, pentru restul nu există nicio impunere legală de cunoaștere a regulilor de comportament în trafic. Cum nu mai există nicio formă de educație rutieră în școală, nu e de mirare că România este campioană la numărul de accidente grave în Europa.
Printre cei 18 milioane de participanți la trafic și-au făcut loc în ultimii ani și conducătorii de trotinete electrice. Democratizarea utilizării acestora a apărut ca urmare a posibilității de închiriere pe sume relativ modice printr-o aplicație mobilă. Producătorii de electronice au început imediat să pună la vânzare tot mai multe trotinete electrice, cu motoare tot mai puternice și prețuri accesibile. Evident, au apărut problemele în trafic, pornind de la pe unde să meargă cei cu trotineta, pe trotuar printre pietoni, sau pe stradă printre mașini. Lipsa de experiență a „trotinetiștilor”, mulți dintre ei tineri sub 18 ani, lipsa cunoașterii regulilor rutiere și neatenția au dus la creșterea numărului de accidente. Anul acesta au avut deja loc peste 1.600 de accidente în care a fost implicată o trotinetă, soldate și cu șapte decese.
Principala problemă a trotinetei este… trotineta. Adică un mijloc de transport mai mic decât orice scuter sau o bicicletă, dar cu un motor electric care poate urca viteza de deplasare la 40-50 km pe oră. O situație deloc bună pentru un „trotinetist” care trece peste o gaură mică din asfalt și zboară cu tot cu trotinetă în aer. În ceea ce privește pietonii, avem deja cazuri în care o trotinetă a lovit suficient de tare o persoană încât să provoace decesul.
Cum nu există lege pentru trotinete, singura soluție pentru câteva primării a fost interzicerea completă a acestora. O soluție radicală, care nu este tocmai potrivită pentru secolul 21. Dar explozia discuțiilor din spațiul public despre necesitatea reglementării trotinetelor a dus până la urmă la apariția unor proiecte care se apropie de legiferare și prin care se vor impune anumite limite de putere și obligativitatea încheierii unei asigurări civile.
Frână pentru trotinete
Proiectul de lege privind reglementarea trotinetelor a ajuns recent la deputații din Comisia pentru Transporturi și Infrastructură, care a dat un raport de aprobare. Prevederile din raport stabilesc limite clare de viteză, condiții tehnice, reguli de vârstă și cerințe de siguranță menite să reducă riscurile din trafic. Astfel, trotinetele electrice vor putea circula legal doar dacă au o viteză maximă prin construcție de 25 km/h și un motor electric cu o putere nominală continuă de cel mult 2 kW. Mai mult, trebuie să fie dotate cu o asigurare obligatorie de răspundere civilă, indiferent de tipul vehiculului.
Legea prevede și limite clare de vârstă pe care trebuie să le aibă conducătorul: pentru trotinete electrice conducătorul trebuie să aibă vârsta de minimum 16 ani, iar pentru biciclete vârsta de cel puțin 14 ani. Casca de protecție devine obligatorie pentru toți utilizatorii, indiferent de vârstă, atunci când circulă pe partea carosabilă. Excepția se aplică doar trotinetelor în regimul self-service. „Pentru aceștia din urmă, introducem obligativitatea de a-și exprima consimțământul prin intermediul aplicației de închiriere, privind asumarea responsabilității pentru utilizarea trotinetei în lipsa căștii de protecție”, a scris, pe Facebook, deputatul Lucian Bode, membru al comisiei și unul dintre inițiatorii legii.
Proiectul mai prevede și interdicția utilizării telefonului mobil sau a altor dispozitive care pot distrage atenția în timpul deplasării, iar încălcarea acestei reguli va fi sancționată cu amendă. Totodată, legea introduce noi contravenții legate de consumul de alcool sau substanțe psihoactive. Conducerea sub influența alcoolului sau refuzul de a fi testat vor fi sancționate cu amenzi din clasa a III-a de sancțiuni (6-8 puncte de penalizare și amendă între 1.215 lei și 1.620 de lei). În plus, toate trotinetele care circulă pe drumurile publice trebuie să aibă asigurare obligatorie RCA, iar ASF va elabora normele necesare în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii. „Raportul dat astăzi în Comisia pentru Transporturi va fi dezbătut și de celelalte comisii co-raportoare, sper cât mai curând, pentru a deveni lege. Prioritatea noastră este protejarea vieții tuturor participanților la trafic”, a arătat Lucian Bode.
Impunerea RCA pentru categoriile de vehicule care îndeplinesc anumite criterii de greutate și viteză este și parte a Directivei europene 2021/2118/CE, și ar trebui transpusă în legislația națională, fiind incluse și trotinetele sau bicicletele electrice. Problema este că în România, și nu numai, RCA-ul este legat de vehicul, nu de codul numeric personal (CNP) al conducătorului. Iar legea nu se poate modifica ușor, după cum au arătat și oficialii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), care explică faptul că ar fi necesară o modificare structurală a întregului sistem de asigurări RCA.
Introducerea RCA pe proprietar, care poate fi, ca și în cazul unui autoturism, tatăl din familie, iar utilizatorul poate fi copilul de 16 ani, ar fi mai simplă. Desigur, tatăl devine automat responsabil de activitatea copilului în trafic, iar această responsabilizarea l-ar putea determina să se asigure mult mai atent că și copilul cunoaște regulile de comportament în trafic. Evident, ar fi de preferat să se reintroducă și orele de educație rutieră încă de la clasele primare, pentru ca, în timp, să avem participanți la trafic cât mai bine educați.
