Medicamentele de slăbit schimbă și forma economiei

Circa 100.000 de români ar fi apelat deja la tratamentele de inhibare a poftei de mâncare și, în cazul celor mai mulți, rezultatele sunt deja vizibile. Asta ar putea însemna, pe de o parte, că exemplul lor va fi urmat în curând de mulți alții, dar și că schimbarea stilului de viață al foștilor supraponderali va începe să se simtă tot mai mult și în zona de business.

Ramona ia de câteva luni unul dintre celebrele medicamente care inhibă pofta de mâncare. „A fost destul de simplu. Am mers la doctorul nutriționist, m-a consultat, mi-a dat să fac niște analize și pe urmă mi-a prescris tratamentul. Nu e gratuit, de fapt nici nu e tocmai ieftin – mă costă cam 1.800 de lei pe lună. Dar e pur și simplu grozav. Am pierdut mai mult de zece kilograme în perioada asta și mă simt mult mai bine, mai energică și mai veselă”, povestește ea.
Femeia spune că medicul o dă drept exemplu altor pacienți pentru că nu s-a mulțumit doar să-și facă periodic injecțiile, ci a urmat întreg programul și și-a schimbat radical regimul de viață: „Mănânc chestii mult mai sănătoase și fac sport aproape în fiecare zi”.

Câți ca ea?

La fel ca Ramona sunt multe mii de români. Numărul lor este greu de calculat, dar am putea folosi unele exemple pentru o estimare grosieră. „Eu personal am prescris tratament cu Mounjaro pentru cel puțin 50-60 de pacienți”, dezvăluie un medic diabetolog-nutriționist din București. Având în vedere că există în România circa 1.000 de doctori cu această specializare, ar putea fi vorba, așadar, de cel puțin câteva zeci de mii pacienți cărora li s-au prescris în ultimii ani tratamentele anti-obezitate.
„Da, calculele ar putea fi corecte, dar ar trebui să luați în considerare că și endocrinologii prescriu destul de des astfel de medicamente. Ba chiar, ceva mai rar, e adevărat, o fac și unii gastroenterologi, cardiologi ori ortopezi, pentru că obezitatea afectează și sistemul digestiv, și inima, dar și scheletul”, spune doctorul mai sus citat. Care adaugă că se pare că doar unul dintre brandurile de medicamente celebre în ultimii ani pentru rezultatele foarte bune în lupta cu kilogramele ar fi atins recent 50.000 de utilizatori în România.

În plus, pe lângă pacienții care merg pe calea oficială sunt, desigur, cei care își „prescriu” singuri tratamente de slăbit. Nu ne referim la cele cu suplimente naturiste, care par a avea, până la proba contrarie, rezultate nu tocmai solide, ci de cele cu medicamente de tip Ozempic, Wegovy, Mounjaro ori Saxenda, obținute pe alte căi. În unele cazuri, susțin surse din sistemul medical, este vorba pur și simplu de farmacii autorizate care închid ochii și le vând fără rețetă.
Dar în alte situații este vorba fie de produse aduse prin contrabandă din state unde ele se vând la prețuri mai mici, dar, din păcate, de multe ori, și de unele obținute prin comenzi pe platforme online îndoielnice. „Organizația Mondială a Sănătății estimează că 50% dintre produsele medicamentoase care sunt vândute în întreaga lume online, nu în rețele de farmacii autorizate, sunt false. Mai mult, OMS arată că aproximativ un milion de oameni mor anual la nivel global din cauza medicamentelor false”, atrăgea recent atenția Dan Zaharescu, președintele Organizației de Serializare a Medicamentelor din România.

Unii câștigă…

Una peste alta, dacă estimăm că avem de-a face cu circa 100.000 de utilizatori de pastile de slăbit, este clar că numărul lor nu mai poate fi ignorat și că modul în care și-au modificat aceștia stilul de viață a produs, deja, unele schimbări la nivel social și economic.

În tabăra „câștigătorilor” sunt, desigur, producătorii și vânzătorii de îmbrăcăminte. „Mi-am schimbat aproape în totalitate garderoba. Mai nimic nu-mi mai venea bine, plus că am profitat și eu de noua formă pentru a-mi lua niște haine mulate, pe care altădată evident că le evitam”, spune Ramona. „Adică pe de o parte mi-am cam golit cardul prin magazinele de haine, dar pe de alta am cheltuit banii cu o plăcere aproape fără precedent pe niște pantaloni, fuste sau topuri de care înainte mă feream”, adaugă ea.

Sălile de fitness sunt în situația „cu un ochi plâng, cu celălalt râd”. Pe de o parte unii dintre cei care au apelat la pastilele de slăbit veneau înainte la sală, încercând să scape de kilogramele în plus. „Iar acum unii din ei sunt mulțumiți cu rezultatele imediate ale tratamentului că au renunțat să mai facă sport”, își arată nemulțumirea patroana unui gym din Bragadiru. „În același timp, sunt foști supraponderali care nu mergeau la sală, dar care o fac acum, după ce au luat pastilele de slăbit, pentru că așa le-a recomandat doctorul. Asta pentru că fără tonifiere musculară riscă să apară efecte adverse de genul osteoporozei. Așa că într-un fel se compensează pierderea de clienți, ba poate chiar suntem un pic pe plus”, mai arată ea.

Chiar dacă încă mai degrabă difuz și greu de cuantificat, faptul că pacienții medicamentelor de slăbit sunt acum mai energici, mai dinamici și mai doritori să aibă o viață activă se simte deja și în zona de loisir. „Nu e un eșantion reprezentativ, dar majoritatea celor cărora le-am prescris astfel de tratamente mi-au spus că ies mai des din casă, călătoresc mai mult și se implică în tot felul de activități pe care altădată le ocoleau”, spune medicul diabetolog-nutriționist citat mai sus.

…alții nu

Există, desigur, și reversul medaliei, respectiv sectoare care au deja de suferit din cauza revoluționarelor pastile de slăbit. „Știm cu toții că tratamentele cu pricina taie pofta de mâncare, așa că în ultima vreme ne-am cam obișnuit cu clienți care comandă doar un antreu ori împart o porție de mâncare la doi. Am crezut un timp că e vorba de semne de criză, dar apoi am început să primim tot mai mult aceeași explicație: suntem pe Ozempic sau Munjaro și pur și simplu nu mai putem mânca la fel de mult ca înainte”, povestește un chelner dintr-un cunoscut restaurant din centrul Capitalei.

Tot în rândul celor care suferă se află și clinicile care ofereau diverse intervenții anti-obezitate. Surse din domeniu ne spun că numărul operațiilor de introducere a baloanelor gastrice prin care se controla influxul de alimente sau al celor de micșorare a stomacului în același scop a scăzut semnificativ. O evoluție similară au avut-o, se pare, și liposucțiile, cu precizarea că în zona chirurgiei estetice s-au înmulțit, totuși, intervențiile de remodelare post-slăbit (în general fiind vorba de eliminarea excesului de piele). În plus, chiar dacă e doar o nișă, scăderea din zona producătorilor și comercianților de haine cu măsuri excepționale nu poate fi trecută cu vederea.

Având în vedere că, raportat la totalul populației, numărul celor care au folosit sau folosesc tratamentele pentru inhibarea poftei de mâncare este încă foarte redus, s-ar putea spune că efectele la nivelul economiei sunt deocamdată marginale. Dar dacă ne uităm la potențial, respectiv la faptul că avem 60% dintre compatrioții noștri sunt supraponderali, iar numărul adulților catalogați drept obezi este de circa patru milioane, și la faptul că pe măsură ce va trece timpul costurile tratamentelor de acest gen vor scădea, iar încrederea oamenilor în ele va crește, este clar că ne putem aștepta la schimbări importante în domeniile menționate mai sus. Un impuls serios ar putea fi dat, de exemplu, de o decizie recentă prin care administrarea Ozempic a redevenit gratuită în cadrul Programului Național pentru Diabet.