Mediul de afaceri din România este la pământ. Aproape 7.000 de companii mari pot intra în insolvență în orice moment

Companiile românești trec printr-o perioadă în care sunt extrem de sensibile, conform unor studii care arată că aproape 7.000 de companii cu active mai mari de un milion de euro pot intra în insolvență în orice moment. Asta în condițiile în care măsurile fiscale nu ai intra încă în vigoare, fapt ce ne face să credem că odată ce se vor aplica, deciziile de majorare a taxării vor scoate în afara terenului un număr semnificativ de firme. 

Numărul companiilor în insolvență iminentă a ajuns la 6.949, cel mai mare nivel înregistrat din 2013 până în prezent, conform unui studiu publicat recent de Casa de Insolvență Transilvania (CITR), care arată faptul că domeniul construcțiilor este, de departe, cel mai afectat.  Studiul are în vizor așa numitele companii de impact, adică firme care au active de peste un milion de euro și arată faptul că 83% din cifra de afaceri la nivel național este generată de 39.970 de astfel de  companii de impact. Beculețul roșu de pe bordul mediului de afaceri nu sunt doar cele aproape 7.000 de companii care pot intra în insolvență, ci faptul că în afară de acestea, mai sunt alte 10.300 de companii care sunt restructurabile, așa că dacă tragem linie, 43% dintre marile companii ale României se află în stare de dificultate. Mai mult, un alt studiu arată că mediul de afaceri se pregăteşte pentru o iarnă dificilă şi un an 2024 plin de incertitudine. Astfel, potrivit experților de la Sierra Quadrant, după un an 2022 cu evoluţii mixte marcate de o revenire economică post-pandemică şi o creştere a încasărilor ca urmare a inflaţiei, 2023 a adus reversul medaliei, adică o scădere semnificativă a vânzărilor în volum în multe sectoare economice şi o accentuare a blocajului financiar, pe fondul neîncrederii tot mai evidente a investitorilor în perspectivele economiei. Indicatorii care arată clar acest lucru sunt scăderea continuă a producţiei industriale de câteva luni bune şi temperarea tot mai puternică a consumului, principalul motor ale economiei. În plus, un alt fenomen care s-a accentuat în urma discuţiile despre creşterea taxelor este dezintermedierea spun experții de la Sierra Quadrant. 

Peste 80.000 de află în dificultate 

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, citate în analiza celor de la Sierra Quadrant, la nivelul lunii august, 82.261 de firme se aflau în dificultate, în diverse stadii de insolvenţă, radiere, suspendare a activităţii sau dizolvate, cu 17.585 mai multe decât cele înregistrate după primul semestru. Mai precis, numărul firmelor care îşi suspendaseră activitatea, la nivelul lunii august, era de 10.139, cu 5,64% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cel al firmelor dizolvate înregistra un nou record al ultimilor ani, de 25.153, cu 9,28% mai multe decât în perioada similară din 2022. Statisticile arată, totodată, cu 42.994 de companii au fost radiate în primele 8 luni, iar 3975 au intrat în insolvenţă. Conform analizei, cele mai multe probleme de business sunt, cum era de aşteptat, în zona Bucureşti-Ilfov, acolo unde se înregistrau peste 5200 de firme dizolvate, urmate de judeţele Cluj, Braşov, Iaşi şi Constanţa.

Conform experților, cauzele acestui număr record de firme cu probleme ţin, pe de o parte, de efectele inflaţiei, iar pe de alta de slaba capitalizare a mediului de business. Mai exact, două din trei firme din România se confruntă cu probleme financiare în fiecare lună, iar mai mult de 90% dintre acestea nu au capitalul financiar de a rezista unui blocaj financiar mai mare de 2-3 luni de zile. „Problema cea mai mare este valoarea adăugată mică, mai ales la nivel de IMM-uri. Acestea sunt foarte fragile și orice șoc poate să provoace insolvența”, explică, pentru Income Magazine, Florin Pogonaru, Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, care explică faptul că pentru IMM-uri, mai ales pentru cele din provincie, creșterea salariului minim poate fi parte a acestui șoc. 

Cea mai mare frică a managerilor români

Climatul de instabilitate a mediului de afaceri este acutizat și de criza forței de muncă care este, încă de la începutul acestui an, cea mai mare frică a managerilor români, mai mare chiar decât creșterea prețurilor. Potrivit studiul Confidex, realizat de Impetum Group care măsoară gradul de încredere al mediului de afaceri în economie, 27% dintre manageri se declarau, în primul semestru al acestui an, îngrijorați de lipsa forței de muncă, cu 16% mai mulți față de sfârșitul anului trecut.  Astfel, criza forței de muncă pare să devină una dintre principalele preocupări ale oamenilor de afaceri, depășind alte subiecte îngrijoratoare precum rata inflației și majorarea prețurilor, subiecte care la finalul anului trecut îi preocupau pe aproape jumătate dintre managerii chestionați în cadrul studiului. „Deși, în ultimul an, inflația a fost fenomenul care a atras în mod preponderent atenția opiniei publice, adevărata îngrijorare a managerilor români este legată de criza forței de muncă, generată pe de o parte de lipsa resursei umane specializate în domenii de activitate specifice și, pe de altă parte, de faptul că piața autohtonă a forței de muncă încă nu este suficient de atractivă încât să rețină la nivel local oamenii talentați și care pot face performanță”, spune Andrei Cionca, CEO Impetum Group. 

Apocalipsa după măsurile fiscale 

Situația pe care am prezentat-o în rândurile de mai sus este cea existentă înainte de intrarea în vigoare a măsurilor fiscale, a căror soartă a fost decisă de curând de Curtea Constituțională, instituție care a dat verde la aplicarea creșterii taxelor din România. Vom încerca să facem o schiță asupra a ceea ce va urma pentru mediul de afaceri după intrarea în vigoare a măsurilor fiscale decise de Guvern. Dincolo de inflaţie, de reducerea creditului furnizor, de limitarea accesului la creditare şi creşterea dobânzilor, majorarea taxelor şi impozitelor, de la 1 ianuarie, va avea efecte majore în sectoare sensibile, precum construcţiile şi comerţul, arată experții de la Sierra Quadrant, care precizează faptul că în contextul schimbărilor fiscale şi al incertitudinii care tinde să se accentueze, economia îşi va desfăşura activitatea cu frâna de mână trasă anul viitor. „În contextul insolvențelor în creștere, măsurile fiscale nu ajută deloc”, este convins și Florin Pogonaru.

 Același lucru pare să reiasă și dintr-o analiză Deloitte publicată recent în care se arată faptu că  impactul măsurilor fiscale cuprinse în legea pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament va fi unul semnificativ, în special pentru entitățile care urmează să fie impozitate pe cifra de afaceri, în cazul cărora rata efectivă de impozitare va crește considerabil, la 20%-30%, după intrarea în vigoare a noilor reglementări. Cele mai afectate domenii sunt tehnologie și telecomunicații, industria auto, retail, domeniul farmaceutic și industria prelucrătoare, conform analizei realizate de Deloitte.

„Toate avantajele fiscale reprezintă un joc cu sumă nulă – iei de la unii și dai la alții. În concluzie, dacă nu ne apucăm serios să restructurăm sistemul fiscal, dacă după alegeri acestă problemă nu devine un pact politic, dezvoltarea este pusă sub semnul întrebării”, concluzionează Florin Pogonaru.