O delegație a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, condusă de ministrul Marcel Boloș, efectuează în perioada 15-18 mai o vizită de lucru la Bruxelles și Luxemburg, în cadrul căreia au loc întrevederi cu înalți reprezentanți ai Comisiei Europene.
Scopul deplasării este consultarea experților Executivului European în vederea atingerii potențialului maxim pentru oportunitățile de investiții pe care România le are prin Planul Național de Redresare și Reziliență, avansarea discuțiilor pentru modificarea PNRR și a discuțiilor necesare pentru închiderea Programelor aferente Politicii de Coeziune 2014-2020 fără să fie periclitate investițiile strategice naționale.
Pe durata vizitei, ministrul Marcel Boloș are întrevederi cu comisarul pentru politică regională Elisa Ferreira, Celine Gauer, DG Task force Recovery, precum și cu reprezentanții Băncii Mondiale și ai Băncii Europene de Investiții.
Închiderea proiectelor perioadei 2014-2020
Reprezentanții MIPE și cei ai CE vor discuta despre modalitatea prin care se va asigura continuitatea și predictibilitatea implementării proiectelor cu finanțare europeană în următoarea perioadă de programare și instituirea prevederilor care să asigure continuitatea finanțării.
Reamintim că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat în consultare un proiect de Ordonanță de urgență privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020. Proiectul reglementează și modalitățile prin care proiectele nefinalizate în acest exercițiu financiar pot fi continuate din fondurile alocate pentru perioada de programare 2021-2027.
Proiectul a venit la solicitarea autorităților publice locale, pentru asigurarea unui cadru de predictibilitate pentru acțiunile și proiectele aflate în implementare din fonduri europene, prin intermediul programelor operaționale 2014-2020.
Compensarea facturilor la energie
Se va discuta despre posibilitatea rambursării cheltuielilor plătite prin Ministerul Energiei, de la bugetul de stat, prin Fondul de tranziție energetică, către furnizorii de energie electrică și gaze naturale în numele IMM-urilor, în baza schemei de plafonare a prețurilor stabilită de Guvern prin OUG 27/2022.
Astfel, prin rambursarea sumelor deja plătite de la bugetul de stat, din fonduri europene, ar crește capacitatea României de a asigura în continuare sumele necesare acoperirii costurilor suplimentare, realizate la nivelul întreprinderilor.
Modificarea PNRR
Guvernul a mandatat MIPE să efectueze propuneri către reprezentanții Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opțiune. În acest sens, cele două părți sunt într-un dialog constructiv permanent, iar o propunere finală avansată de România ar urma să vină inclusiv în baza discuțiilor ce au loc la Bruxelles.
Modificarea Planului în conformitate cu circumstanțele și nevoile actuale urmează să cuprindă trei componente distincte:
- Diminuarea alocării în urma creșterii economice
Întrucât a reușit redresarea economiei și creștere în 2021 față de 2020, Guvernul este în situația de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro. Nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiții.
În acest sens, pentru 21 de state membre ale UE, din perspectiva creșterii economice reale, Comisia Europeană a redus alocările aferente statelor membre, rezultând scăderi de până la 23,4% din valoarea granturilor aferente PNRR-ului inițial, cum este cazul Belgiei. În iunie 2022, pe fondul creșterii economice reale mai ridicate, în raport cu cea estimată, valoarea actualizată în conformitate cu regulamentul european, publicată de către CE pentru România a fost diminuată cu 2,1 miliarde euro, respectiv o scădere de 14,87%. De la o valoarea inițială a componentei de grant de 14,2 miliarde de euro, s-a ajuns la o valoare actualizată de 12,1 miliarde de euro.
Așadar, este o măsură ce se aplică tuturor statelor membre, dat fiind că mecanismul de Redresare și Reziliență a fost conceput pentru a spriji pentru investiții și reforme esențiale pentru a trece cu bine peste toate tipurile de provocări generate de criza COVID-19. MIPE, în baza mandatului primit, urmează să definitiveze o listă cu propunerile.
- Introducerea capitolului REPowerEU
REPowerEU aduce României o finanțare nouă de 1.440.391.220 euro (din care 1.397.228.597 Euro alocare RePowerEU și 43.162.623 Euro rezerva de ajustare la BREXIT) pentru investiții strategice în domeniul cheie al siguranței energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producție și stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice).
MIPE va propune un pachet de reforme și investiții pentru a consolida reziliența sistemului energetic național cu impact pozitiv în sprijinirea accelerării tranziției Europei la o energie curată.
- Modificări în baza circumstanțelor obiective
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a solicitat coordonatorilor de reforme și investiții (CRI) să identifice în cadrul componentelor gestionate măsurile, respectiv jaloane și ținte care nu mai pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanțe obiective și să furnizeze, după caz, justificările necesare.
Astfel, din analiza răspunsurilor primite, ajustarea planului din perspectiva circumstanțelor obiective va urmări următoarele direcții:
1) Modificări de substanță a unor măsuri incluse în PNRR;
2) Diminuarea indicatorilor cantitativi aferenți țintelor și jaloanelor cu menținerea alocării financiare pentru investiție, în urma creșterii prețurilor și/sau întreruperii lanțurilor de aprovizionare;
3) Modificarea termenelor de realizare a țintelor și jaloanelor ca urmare a întârzierilor înregistrate în termenele de livrare sau în procesul desfășurării licitațiilor (ex: contestații).
Printre solicitările transmise s-au evidențiat o serie de modificări de substanță ale măsurilor incluse în plan cu impact direct asupra descrierii din CID, precum și asupra mecanismului de implementare, precum înlocuirea liniei de Metrou 4 cu linia de Metrou 6, înlocuirea descrierii din CID prin eliminarea procentului de 9,4% din PIB și înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB și modificarea indicatorilor cantitativi aferenți țintelor, precum și posibilitatea solicitării de fonduri suplimentare pentru a acoperi necesarul de finanțare ca urmare a creșterii prețurilor.
