Modificările fiscale vor afecta mult marile proiecte din PNRR, de infrastructură şi digitalizare

Rectorul Universităţii Politehnice din Timişoara (UPT), Florin Drăgan, a declarat, vineri, că cele mai mari proiecte din PNRR sunt de infrastructură şi de digitalizare şi tocmai aceste două domenii vor fi afectate cel mai mult de noile modificări fiscale.

„În anul 2019, sectorul construcţiilor a fost declarat domeniu prioritar pentru următorii 10 ani, iar guvernul a acordat facilităţi fiscale celor care lucrează în acest domeniu. La jumătatea drumului, când sunt în derulare cele mai multe proiecte mari de infrastructură, se propune eliminarea facilităţilor. Ponderea IT&C din PIB-ul României a depăşit 7%, iar absolvenţii din acest domeniu rămân în ţară pentru că au salarii competitive cu piaţa muncii de afară. Totuşi, câteva companii au anunţat că îşi mută activitatea din România, iar lipsa de predictibilitate fiscală va accentua această tendinţă. Cele mai afectate de noile măsuri fiscale sunt domeniile tehnice, cele pentru care UPT pregăteşte specialişti”, arată Florin Drăgan, într-un comunicat de presă.

Potrivit rectorului UPT, schimbările bruşte din domeniul fiscal afectează mult mai mult decât se poate vedea acum şi, tocmai de aceea, acestea trebuie făcute într-un interval de timp şi după discuţii reale şi serioase cu patronatele.

„Nu poţi să iei de la o lună la alta decizii care pot afecta major unele bugete. De exemplu, anul fiscal pentru majoritatea companiilor din IT&C începe la 1 iulie, iar bugetele se fac în prima parte a anului. Managerii nu vor putea face o rectificare a bugetului după numai două luni. Încă nu ştim câte companii vor acoperi diferenţa de impozit astfel încât angajaţii să câştige la fel, dar până unde mai pot creşte salariile. O să devenim foarte scumpi pentru piaţă, este deja o competiţie globală, iar dacă facem modificări fiscale ce intră în vigoare de la o lună la alta dăm dovadă de instabilitate. Sunt firme care şi-au redus activitatea în România la începutul anului pentru că nu mai era rentabil, salariile sunt deja la un nivel ridicat, aşa că o parte din companii vor compensa impozitul de 10%, însă altele vor pleca şi se vor îndrepta către alte pieţe”, detaliază Florin Drăgan.

Prof. Ovidiu Constantin Bunget, de la Facultatea de de Economie şi de Administrare a Afacerilor din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, consideră că măsurile fiscale par a fi mai degrabă „o intervenţie pompieristică” în contextul în care dezechilibrele macroeconomice sunt mai mult decât evidente, iar „statul trebuie să vadă, dincolo de calcule, şi să adopte cât mai urgent dialogul cu mediul de afaceri şi asociativ, sindicatele, pentru găsirea soluţiilor celor mai adecvate în acest moment de impas pentru România”.

Noul context ar stimula revenirea la munca la gri, mai ales în zona construcţiilor.

„Sectorul construcţiilor a fost declarat sector prioritar, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru următorii 10 ani. Nu au trecut nici cinci ani şi pare că nu mai este prioritar. (…) În paralel, prin programul de dublă diplomă pe care îl avem cu Universitatea Tehnică din Munchen, pot spune că statul german înregistrează un deficit major de ingineri. Dacă muncitori în construcţii mai putem aduce din ţările asiatice, ingineri va fi foarte greu să mai găsim”, punctează Florin Drăgan.

El subliniază că, deşi se spune că nu se respectă principiile cotei unice, totuşi, principiile acestea duc la o fiscalitate de peste 41% pe salarii, la care dacă adunăm TVA-ul de 19% pe tot ce se cumpără, statul opreşte cel puţin 60% din ce câştigăm.

„Personal, nu cred că impactul bugetar va fi cel prognozat, pentru că nu se mai pune problema de un simplu calcul matematic. În construcţii vom reveni cu salariile în zona gri, iar în IT&C o parte dintre programatori se vor gândi să plece de la companiile din România unde sunt angajaţi şi să lucreze direct pentru cele din străinătate, fie ca angajaţi acolo, fie îşi vor face firme, unde fiecare îşi va acorda un salariu minim pe economie, apoi vor fi plătite dividende”, încheie Florin Drăgan.