Noi măsuri fiscal-bugetare în România. Ce prevede noua ordonanță „trenuleț”

Ministerul Finanţelor propune, printr-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă postat în transparenţă decizională, modificarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum posibilitatea stabilirii, în anumite condiţii, a unui număr de funcţii de conducere de 10% şi acordarea şi de către operatorii cu pierderi contabile a anumitor creşteri salariale.

Astfel, proiectul de OUG prevede instituirea posibilităţii Guvernului de a stabili prin memorandum un număr total de funcţii de conducere mai mare de 8%, dar fără a depăşi 10% din numărul total de posturi aprobate, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: autoritatea/agenţia/instituţia s-a reorganizat ca urmare a implementării prevederilor Legii nr. 296/2023, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă; după data intrării în vigoare a Legii nr. 296/2023 a primit atribuţii suplimentare pentru punerea în aplicare a unor prevederi legislative europene.

Documentul mai prevede ca serviciile publice de interes local sau judeţean, specializate, cu personalitate juridică, înfiinţate şi organizate în subordinea consiliilor locale sau consiliilor judeţene, care asigură prestarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, serviciile publice „Salvamont” şi cele publice de salvare acvatică să îşi desfăşoare activitatea cu un număr mai redus de posturi decât cel prevăzut la art. XXIX alin. (1) din Legea nr. 296/2023, respectiv 50 de posturi.

De asemenea, conform Notei de fundamentare, pentru a nu afecta veniturile salariale aflate în plată pentru majoritatea personalului operatorilor economici se propune menţinerea acordării bonusurilor reprezentând drepturile de hrană/indemnizaţia de hrană/tichetele de masă/norma de hrană la valoarea aflată în plată, pentru personalul ale cărui salarii lunare nete sunt de până la 8.000 lei, inclusiv, atât pentru operatorii economici care nu au pierderi, cât şi pentru operatorii economici care au înregistrat pierderi.

Proiectul mai propune exceptarea de la aplicarea măsurilor pentru disciplina economico-financiară a întreprinderilor publice cu capital deţinut majoritar de stat ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, a celor definite la alin. (3) – (6) de la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice precum şi a Băncii Naţională a României.

De asemenea, pentru operatorii economici care au indicatori de rezultat sau de proiect stabiliţi în baza unor contracte de finanţare din fonduri europene nerambursabile, se reglementează posibilitatea, ca în baza aprobării autorităţii publice tutelare să efectueze cheltuieli necesare în vederea realizării acestor indicatori prin excepţie de la prevederile din capitolul III – Măsuri pentru disciplina economico-financiară din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

„Se creează temeiul legal pentru a se putea elabora în viitor Memorandumuri de exceptare a unor operatori economici de la aplicarea prevederilor capitolului III – Măsuri pentru disciplina economico-financiară, pentru unele categorii de cheltuieli, în cazul în care aplicarea acestor măsuri afectează negativ activitatea acestor operatori”, se menţionează în Nota de fundamentare.

Având în vedere necesitatea îndeplinirii unor indicatori de rezultat sau de proiect stabiliţi în baza unor contracte de finanţare din fonduri europene nerambursabile, se propune ca prevederile în vigoare referitoare la suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante din sistemul bugetar să nu se aplice posturilor vacante a căror ocupare condiţionează îndeplinirea acestor indicatori.

Proiectul subliniază că, din cauza insuficienţei fondurilor publice pentru finanţarea rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor 2014-2020 (inclusiv a celor rezultate în urma supracontractării), în contextul marjei bugetare restrânse, precum şi a epuizării bugetelor programelor operaţionale din finanţare europeană, este necesară reglementarea asigurării unor surse alternative de finanţare.

„Astfel, prin prezentul act normativ se propune: amânarea reîntregirii fondurilor utilizate din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în decembrie 2023, până la sfârşitul anului 2024; continuarea utilizării temporare a fondurilor europene nerambursabile disponibile aferente Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru programele operaţionale finanţate din fonduri europene structurale şi de investiţii aferente perioadei de programare 2014-2020. Ulterior, aceste sume vor fi reîntregite din sumele alocate de la bugetul de stat (…) până la finele anului 2024; modificarea mecanismului reîntregirii sumelor utilizate temporar din bugetul de stat în locul finanţării europene. Menţionăm că, în lipsa adoptării măsurilor incluse în prezentul proiect de act normativ, nu sunt resurse financiare suficiente pentru efectuarea de către Autorităţile de Management a plăţii cererilor de rambursare primite de la beneficiari şi, implicit, nerespectarea prevederilor cadrului legal naţional şi european”, se precizează în document.

Proiectul de act normativ mai propune ca Executivul să poată stabili anual, prin Memorandum elaborat de Ministerul Finanţelor, în cazul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor, cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi în cazul regiilor autonome înfiinţate de stat, care aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 64/2001, repartizarea unei cote din profitul net realizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat, mai mare decât limita stabilită, de minimum 50% dividende/vărsăminte la bugetul de stat.

De asemenea, s-a reglementat că Guvernul poate aproba, în cazuri temeinic justificate, prin memorandumuri, elaborate de autorităţile publice tutelare în baza unor analize efectuate de acestea, şi avizate de Ministerul Finanţelor, exceptarea sau stabilirea unei alte cote decât cea prezentată mai sus. Totodată, s-a reglementat că diferenţa dintre cota ce poate fi stabilită anual de Guvern prin memorandum elaborat de Ministerul Finanţelor şi cea aprobată de Guvern, prin memorandumuri elaborate de autorităţile publice tutelare, să fie repartizată la alte rezerve, ca sursă proprie de finanţare şi să fi utilizată exclusiv şi în integralitate în scopul finanţării investiţiilor cu impact major în menţinerea/dezvoltarea activităţii economice a acestora din anul curent, iar suma rămasă neutilizată la finele anului în curs să se vireze sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul statului în termen de 60 de zile de la încheierea exerciţiului financiar.

În vederea aplicării politicii salariale de către operatorii economici cu capital majoritar sau integral de stat, proiectul reglementează ca operatorii economici care au înregistrat pierderi contabile şi/sau plăţi restante la 31 decembrie 2023 să poată acorda anumite creşteri salariale condiţionat de prezentarea, odată cu aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli, a unui plan de reorganizare, restructurare şi redresare financiară, aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor sau Consiliul de Administraţie, după caz, care să conţină măsuri concrete şi cuantificabile de reducere a pierderilor şi plăţilor restante, după caz şi termenele de realizare a acestora şi să nu programeze în anul 2024 creşterea numărului de personal faţă de cel realizat în anul 2023, cu anumite excepţii.

Alte condiţii sunt să nu acorde în anul 2024 premii, prime, bonusuri şi alte drepturi de natură salarială similare, să nu majoreze/indexeze sau după caz să nu prevadă alte mecanisme de creştere salarială în cursul anului 2024, pentru drepturile reprezentând salarii aflate în plată la 31 decembrie 2023.

De asemenea, pentru operatorii economici care au înregistrat profit în anul precedent şi care nu programează pierderi în anul 2024, se reglementează ca în cazuri temeinic justificate, precum realizarea unor investiţii cu impact major în menţinerea/dezvoltarea activităţii economice a acestora, precum şi de influenţa unor factori care nu depind de acţiunea/inacţiunea acestora, să poată fi exceptaţi de la aplicarea corelaţiei dintre indicele de creştere a câştigului mediu brut lunar pe salariat cu indicele de creştere a productivităţii muncii calculate în unităţi valorice sau fizice, după caz, prin Memorandum aprobat de Guvern.

Se reglementează că sumele reprezentând creşteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente indicelui mediu de creştere a preţurilor prognozat pentru anul 2024 să fie acordate proporţional cu numărul de luni din anul curent, urmărindu-se astfel a se evita acordarea unor creşteri ale cheltuielilor de natură salarială mai mari decât decât indicele mediu de creştere a preţurilor prognozat pentru întreg anul 2024, chiar dacă aceste cheltuieli se încadrează în nivelul aprobat.

„Pe cale de consecinţă, în situaţia în care acordarea unor creşteri salariale nu se va face de la începutul anului 2024, respectiv de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, după caz, ci în a doua parte sau în ultima parte a anului 2024, există posibilitatea ca unii operatori economici să acorde creşteri semnificativ mai mari ale cheltuielilor de natură salarială decât indicele mediu de creştere a preţurilor prognozat pentru întreg anul 2024, ei încadrându-se în nivelul aprobat al anului 2024, dar care, în anul următor, vor conduce la o reîntregire a cheltuielilor cu salariile superioară indicelui mediu de creştere a preţurilor prognozat pentru anul 2024 (6%)”, explica NF.

Totodată, se prevăd sancţiuni pentru nerespectarea politicii salariale de către operatorii economici care înregistrează pierderi şi/sau plăţi restante.

Proiectul de OUG mai prevede, având în vedere succesul de care s-a bucurat Programul social naţional de susţinere a cuplurilor şi a persoanelor singure, pentru creşterea natalităţii şi numeroasele solicitări ale potenţialilor beneficiari înscrişi deja pe o lista de aşteptare, se impune continuarea derulării proiectului şi în anul 2024, prin crearea condiţiilor pentru asigurarea creditelor de angajament necesare derulării acestui program.