Termenul de „reziliență” nu făcea parte din masa vocabularului larg uzitat până să ne confruntăm cu pandemia. Știau de reziliență cei apropiați de lumea fizicii, și îl foloseau mai des inginerii care se ocupau de comportarea metalelor supuse unor șocuri. Dar, cum pandemia de Covid 19 a fost un șoc pentru întreaga Planetă, sociologii au extins înțelesul, dându-i și sensul larg de adaptare, de acomodare rapidă la situații nefavorabile sau schimbări bruște. Pentru mediul de afaceri, „P” de la pandemie s-a suprapus peste „P” de la provocare. Și mulți dintre antreprenorii… rezilienți, nu numai că și-au reinventat afacerile, dar și-au crescut și profiturile, fapt care poate nu s-ar fi întâmplat fără o astfel de provocare.
Marian Știrbescu și afacerea pe care o conduce este un bun exemplu pentru ceea ce a însemnat răspunsul mediului de afaceri la provocările ultimilor ani. Businessul al cărui co-fondator este avea ca obiect organizarea de cursuri. Și cum piața de „training” este puțin dezvoltată în România, comparativ cu alte state europene, antreprenorul a fructificat oportunitatea, asemenea poveștii cu cei doi agenți de vânzări de încălțăminte, care, trimiși să prospecteze piața din Africa, unul a tras concluzia că africanii nu poartă pantofi, iar celălalt, dimpotrivă, că africanii au nevoie de pantofi.
Dar a venit lockdown-ul care le-a pus lacăt și pe ușile sălilor de clasă, lăsându-i cu business-ul pe culoarele… falimentului. Situație care însă nu i-a speriat, ci i-a motivat să găsească soluții. Întâlnirile online erau încercări timide la acea perioadă, iar pentru procesul de învățare, care are o componentă kinestezică, adică mișcare, acțiune, atingere, folosire de obiecte, ieșit la tablă, dacă vreți, desenarea unor scheme la un flipchart, online-ul nu părea o soluție prea fericită.
Împreună, deși separați
Așadar, marea provocare pentru echipa lui Marian Știrbescu a fost înlocuirea într-un fel sau altul a tuturor acestor elemente care fac parte din procesul de învățare la adulți. Și de aici idea de „training colaborativ”, care a stat la baza noii idei de business. „Elementul esențial pe care l-am avut în vedere a pornit de la noțiunea de peer learning, adică învățarea unii de la alții, prin lucru în echipă, prin colaborare, prin dubla postură de învățător și învățăcel pe care o pot avea cursanții unii cu alții” – spune Marian Știrbescu. Astfel, au încercat să aducă prin platforma educațională propusă compensarea tuturor elementelor pe care le-ar fi avut în sala de curs, inclusiv așa-zisele momente de joc, adică situații practice care să fixeze sau să facă memorabile anumite aspecte teoretice de care cursanți au nevoie și pe care ar trebui să le aplice apoi, în activitățile pentru care se pregătesc, pentru care dobândesc expertiză în urma absolvirii cursurilor. De aceea, a fost creată o așa-zisă librărie de activități online, care pot fi folosite la diferite tipuri de cursuri. Nu a luat-o de la zero, căci, cu 20 de ani experiență în acest tip de business, cochetase mai demult cu idea de e-learning, având deja în portofoliu conținut educațional preînregistrat, pe care cursanții să îl poată accesa în sesiuni asincron, adică în sesiuni în care cursanții își pot rezolva temele propuse în mod individual, în funcțiile de disponibilitățile de timp ale fiecăruia. Dar marea provocare au fost întâlnirile sincron, acolo unde cursanții sunt cu toții prezenți online, și pentru care trebuiau concepute activități colaborative.
„Compensarea activităților de la sală prin alte metode care se potrivesc în online nu a reprezentat însă rezolvarea în totalitate a problemei. Ne-am confruntat inițial și cu o reticență a formatorilor cu care colaboram în a-și adapta cursurile la noile cerințe, la noul format digital. Foarte mulți s-au reorintat, au migrat către activități de consultatnță sau către coaching, ceea ce, pentru noi, a reprezentat o nouă provocare”- a precizat Marian Știrbescu. Însă prezentarea la cheie a platformei educaționale de desfășurare a unui curs la temă a generat încredere, iar trainerii s-au adaptat foarte repede la noul mod de desfășurare a activităților de formare.
Ca în orice cursă, startul contează
Piața a reacționat foarte bine la acest tip de ofertă. Companiile care își doreau servicii de formare pentru angajați au agrat această idee, de curs online livrat la pachet cu trainerul care să susțină și să angreneze factorul colaborativ în procesul de formare. Pentru business a contat foarte mult statutul de pionierat, care a însemnat, de fapt, un pas înaintea altor furnizori de formare profesională care s-au mișcat mai lent. „Ne-am confruntat la început cu neîncrederea, dar am depășit rapid momentul, căci feedback-ul a fost unul pozitiv și ne-a dat și nouă elanul de a merge mai departe, dar a oferit și beneficiarilor direcți, cursanților, cât și a celor indirecți, companiilor care și-au trimis angajații la formare, satisfacțiile și rezultatele așteptate, care au corespuns mindset-ului fiecărei companii care a apelat la serviciile noastre”, mărturisește cu satisfacție Marian Știrbescu.
Cei mai optimiști în succesul unei astfel de metode de formare profesională au fost, în mod neașteptat, cursanții, cărora această formă online de desfășurare a training-urilor li s-a părut firească în vremurile în care trăim, și în care barierele de spațiu se cer a fi anulate. „Toți aveau așteptări de la domeniul IT, toți găseau ceva normal ca cineva să rezolve această problemă, să-i spunem tehnică, și mă bucur că noi am fost cei care am oferit soluția”, spune cu mândrie profesională Marian, care recunoaște importanța exploziei tehnologice din ultimii ani, ceea ce a și permis conceperea și folosirea unor astfel de platforme digitale de conferințe, care au schimbat radical modul de desfășurare a întâlnirilor lucrative în întreaga lume și au schimbat chiar și modul de luare a deciziilor.
De această nouă metodă de formare profesională au beneficiat până în prezent peste 25 de mii de cursanți, nu toți unici, căci o bună parte dintre ei au revenit pentru o altă formă de pregătire după un prim curs. În spatele platformei stau 8 traineri care asigură cursurile pentru România și alți 5 care susțin cursuri pentru beneficiari din străinătate, căci afacerea a depășit granițele țării, având clienți în Bulgaria, Marea Britanie, Ungaria și Polonia.
La cât de repede s-au schimbat lucrurile în ultima vreme, un orizont de cinci ani este foarte îndepărtat, drept care compania și-a propus un plan doar pe următorii trei ani, în care vor să devină un business prezent în regiune, fructificând faptul că marile companii europene se află într-un proces de restructurare teritorială, iar nevoia de formare profesională continuă este în creștere.
Cine le știe pe toate, de fapt, nu știe nimic!
Ca în orice business, au exista și provocări, de-a lungul timpului, iar în ultima perioadă, cu atât mai mult. Pentru Marian Știrbescu, cea mai mare provocare a fost aceea de a reuși să pună lucrurile împreună, de a face să se întâmple ceva, pentru că, spune el, de la o idee de business bună până la un business bun e cale lungă. Acest proces i s-a părut cel mai greu, căci nu a trebuit să facă singur demersurile, ci împreună cu o echipă, care trebuie convinsă, care trebuie motivată și care trebuie organizată. Unul dintre atuurile sale ca manager este acela că nu crede în modelul de antreprenor de succes care trebuie să fie carismatic, să le aibă și să le știe pe toate, ci este adeptul modelului colaborativ, al lucrului în echipă, în care oameni cu aceiași structură interioară să colaboreze și să se completeze pentru a lua cele mai bune decizii prin care să-și atingă obiectivele, folosind o metodă de lucru de comun agreată. Din această perspectivă, echipa este esențială în succesul unui business, căci diferența o face calitatea și pregătirea oamenilor.
Dacă România, în ansamblu, conform Eurostat, a fost singura țară din Uniunea Europeană în care procentul celor care au urmat un curs online a scăzut în 2021 față de 2020, cifra de afaceri a businessului condus de Marian Știrbescu a crescut, semn că drumul ales a fost cel potrivit cu contextul. Iar dacă luăm în considerare și studiul realizat de un operator de plăți electronice, în care se arată că românii au cheltuit 1,8 miliarde de dolari în 2020 pentru educație, iar până la finalul anului 2025 se vor depăși 2,2 miliarde de dolari, vedem că avem de-a face cu un business cu potențial de creștere. În plus, nici de greșeli nu se mai teme antreprenorul, căci le consideră ca fiind lecții pentru viitor. Una dintre greșelile din care a avut de învățat este aceea că un produs nu se validează prin satisfacția pe care cei care l-au conceput o au pentru ce a ieșit, ci prin satisfacția pe care o au clienții care utilizează respectivul produs. Greșeala e specifică procesului de inovare. Nu ai cum să faci inovație dacă nu încerci, conștient fiind că există posibilitatea să greșești, să nu nimerești din prima ceea ce ți-ai dorit. De aceea Marian Știrbescu crede că nu poți avea un business de succes dacă nu ai curajul să încerci lucruri noi.
