Numărul doi în ierarhia Fondului Monetar Internaţional a avertizat luni că fragmentarea economiei mondiale şi modificările apărute în comerţul bilateral ar putea declanşa „un nou Război Rece”, având în vedere conflictul din Ucraina şi tensiunile dintre SUA şi China, transmite Reuters.
Gita Gopinath, director adjunct al FMI, a declarat la un eveniment organizat de International Economic Association la Medellin, Columbia, că pierderile potenţiale ar putea să se situeze între 2,5% şi 7% din Produsul Intern Brut global, dacă economia mondială se va fragmenta în două blocuri, care ar urma să se regrupeze în jurul SUA şi Europei în vest şi Chinei şi Rusiei în est.
„Deşi nu există semnale ale unei retrageri pe scară largă din globalizare, apar crăpături pe măsură ce fragmentarea geoeconomică este din ce în ce mai mult o realitate. Dacă fragmentarea se va adânci, am putea să ajungem într-un nou Război Rece”, a spus Gita Gopinath.
Impactul pandemiei de COVID-19, care a blocat transportul de bunuri, în special din China, precum şi efectele invadării Ucrainei de către Rusia, care a provocat o explozie a preţurilor la energie şi materii prime, a determinat guvernele să se reorienteze spre protejarea propriilor cetăţeni prin repatrierea producţiei în interiorul ţării sau în alte ţări prietenoase cu care au relaţii mai stabile.
În consecinţă, după mai mulţi ani de tensiuni comerciale sporite şi tarife vamale în creştere, China nu mai este cel mai mare partener comercial al SUA, acest rol fiind preluat de Mexic. Ponderea Chinei în importurile SUA a scăzut la 13% în prima jumătate a acestui an, de la 22% în 2018.
Aproximativ 3.000 de măsuri de restricţionare a schimburilor comerciale au fost impuse anul trecut la nivel mondial, de aproape trei ori mai multe decât în 2019.
O astfel de fragmentare ar putea avea consecinţe serioase care să depăşească beneficiile pe partea de rezilienţă şi securitate a economiilor interne, a avertizat Gopinath.
„Dacă nu vor fi gestionate în mod corect, costurile ar putea foarte uşor să devanseze aceste beneficii şi potenţial să inverseze cele aproape trei decenii de pace, integrare şi creştere care au ajutat la scoaterea din sărăcie a miliarde de persoane”, a adăugat oficialul FMI.
Gopinath a menţionat că fragmentarea globală ar putea face dificilă rezolvarea unor provocări precum schimbările climatice şi a făcut un apel către ţările lumii să implanteze abordări „pragmatice” care păstrează beneficiile comerţului liber, cât mai mult posibil.
Un acord de tip „coridor verde” ar putea garanta fluxul internaţional de minereuri vitale pentru tranziţia la energia curată, a apreciat oficialul FMI, în timp ce acorduri similare pentru produse alimentare şi materiale sanitare ar putea asigura un nivel minim al fluxurilor transfrontaliere într-o lume din ce în ce mai incertă.
„Astfel de acorduri ar proteja obiectivele globale vizând evitarea devastărilor provocate de schimbările climatice, insecuritatea alimentară şi catastrofa umanitară legată de pandemie”, a spus Gopinath.
Aceasta a adăugat că orice restricţionare a importurilor pe motive de securitate naţională ar trebui să fie una redusă şi ţările ar trebui să analizeze dacă există cu adevărat o lipsă de furnizori din regiuni mai puţin riscante, în special pentru tehnologii utilizate la scară largă precum semiconductori, înainte de a decide să repatrieze producţia.
