‘Ordonanța trenuleț’, publicată în transparență

Ordonanța de urgență care reglementează un set de măsuri necesare pentru elaborarea bugetului pe anul 2026, cât și o serie de măsuri strategice pentru anul următor a fost publicată luni seara pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Conform unui comunicat al ministerului, aceasta are ca scop stimularea economiei României, sprijinirea angajaților vulnerabili, reducerea de cheltuieli bugetare, consolidarea disciplinei financiare și sprijinirea autorităților publice locale prin acordarea de împrumuturi din trezorerie.

‘Pentru anul 2026, venim cu un pachet de măsuri agreate de coaliția de guvernare pornind de la lucruri concrete: taxe mai mici și reguli mai simple pentru mediul de business, sprijin financiar pentru angajații cu salarii mici, mai puțină birocrație în relația cu statul, reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici și măsuri ferme pentru combaterea evaziunii fiscale. Astfel, ne propunem să creăm un cadru fiscal mai stabil și mai predictibil pentru mediul de afaceri, care să stimuleze investițiile și dezvoltarea economică. În același timp, protejăm puterea de cumpărare a angajaților vulnerabili, reducem presiunile sociale generate de inflație și creștem eficiența și transparența utilizării fondurilor publice, inclusiv la nivelul companiilor de stat, contribuind la menținerea echilibrelor macroeconomice în beneficiul întregii economii și al societății românești’, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, citat în comunicat.

Proiectul cuprinde și măsuri pentru autoritățile publice locale, în vederea susținerii acestora pentru implementarea proiectelor din PNRR cu termene de finalizare în acest an, cât și pentru sprijinirea acestora pe perioada iernii, punându-le la dispoziție posibilitatea contractării unor împrumuturi din trezorerie.

‘Prin acest demers, Guvernul României urmărește crearea unui cadru fiscal stabil și predictibil, creșterea eficienței utilizării fondurilor publice, susținerea mediului de afaceri și asigurarea unui nivel adecvat de protecție socială, în beneficiul economiei și al societății românești’, se subliniază în comunicat.

Măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare au în vedere diminuarea subvenției pentru partidele politice și sumelor acordate pentru minorități, reducerea sumelor forfetare de care beneficiază parlamentarii în anul 2026 (cheltuieli pentru funcționarea birourilor parlamentare, cazare etc.), amânarea aplicării unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare ale cheltuielilor bugetare în sănătate și asistență social. De asemenea, se modifică mecanismele de indexare pentru a asigura sustenabilitatea bugetară, prin actualizări prudente ale unor categorii de drepturi și servicii și se introduc reguli mai stricte de control al cheltuielilor și de responsabilitate financiară la nivelul întreprinderilor publice.

Pe de altă parte, măsurile de relansare economică, stimulare a investițiilor private și simplificări pentru contribuabili vizează: reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% în 2026 pentru toți contribuabilii și eliminarea acestuia în 2027; aplicarea unei cote unice de 1% la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi, indiferent de venit sau tipul activității; eliminarea impozitului pentru construcții (‘taxa pe stâlp’), începând cu anul 2027; consolidarea digitalizării fiscale prin extinderea și clarificarea utilizării RO e-Factura; simplificarea mecanismelor RO e-TVA, respectiv reducerea sarcinilor administrative, printr-un control fiscal mai eficient și mai bine țintit.

Pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile, proiectul de OUG propune sprijin pentru angajații cu salariul minim, fiind prelungită neimpozitarea unei părți din salariu, pentru creșterea veniturilor nete ale persoanelor cu venituri mici (300 lei până la 30 iunie și 200 lei din iulie până la finalul anului 2026), protecție pentru consumatorii vulnerabili de energie, măsurile de sprijin social fiind prelungite până la 31 decembrie 2026, cu reguli mai echitabile de stabilire a eligibilității, pentru a asigura continuitatea ajutorului și combaterea sărăciei energetice, continuarea programului ‘Masa Sănătoasă’, elevii din învățământul preuniversitar, în special cei din comunități vulnerabile, urmând să beneficieze în continuare de mese calde și echilibrate nutritional, și îmbunătățirea finanțării serviciilor sociale, fiind creată baza legală pentru actualizarea alocației zilnice de hrană în instituțiile de asistență socială, pentru un buget mai realist și servicii de calitate în 2026.

În vederea sprijinirii autoritățile publice locale, documentul prevede: împrumuturi din Trezorerie pentru proiecte PNRR, autoritățile locale putând accesa până la 500 milioane lei pentru a asigura cheltuielile neeligibile din cadrul proiectelor PNRR aflate în sarcina bugetelor locale, până la 30 iunie 2026; sprijin pentru termoficare în sezonul rece – unitățile administrativ-teritoriale cu sisteme centralizate pot primi până la 200 milioane lei pentru acoperirea costurilor de producere și furnizare a agentului termic, inclusiv plata restanțelor și a pierderilor, până la 31 martie 2026;
posibilitatea utilizării sumelor alocate potrivit anexei nr. 7/03 la Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr.9/2025, cu modificările și completările ulterioare, rămase neutilizate la finele exercițiului bugetar 2025 pentru finanțarea unor cheltuieli de aceeași natură.

În ceea ce privește combaterea evaziunii fiscale și modificări ale reglementărilor în domeniul produselor accizabile, proiectul de act normativ prevede că autorizarea operatorilor din domeniul produselor accizabile este centralizată la nivelul ANAF și se bazează pe evaluarea credibilității financiare a administratorilor, asociaților și a sursei fondurilor. De asemenea, sunt introduse garanții financiare extinse pentru importatori și distribuitori de produse energetice, care acoperă efectiv riscul de neplată a TVA și a accizelor, regimul de autorizare, raportare și control al operațiunilor cu produse energetice este înăsprit pentru a asigura trasabilitatea completă a tranzacțiilor, lanțurile de tranzacționare sunt scurtate prin limitarea intermediarilor fără capacități de depozitare autorizate.

‘Măsurile reduc evaziunea fiscală și combat firmele fantomă, fără a afecta micii producători autorizați local. Operatorii economici corecți vor beneficia astfel de un cadru concurențial echitabil, predictibilitate crescută și controale fiscale mai bine țintite’, subliniază sursa citată.

Proiectul conține și alte categorii de măsuri necesare până la aprobarea bugetului, precum: măsuri ce vizează reglementări bugetare necesare autorităților locale și a serviciilor publice esențiale la începutul anului 2026, prin reguli tranzitorii de repartizare a impozitului pe venit, pentru asigurarea sumelor de echilibrare, până la aprobarea bugetelor; măsuri referitoare la cadrul de aprobare al bugetelor de venituri și cheltuieli, precum și a politicii salariale la nivelul întreprinderilor publice, pe anul 2026; măsură tranzitorie pentru continuitatea activității instituțiilor autonome aflate sub control parlamentar, finanțate integral din venituri proprii, care nu au buget aprobat la începutul anului, pot funcționa temporar pe baza unui mecanism de tip ‘1/12’, efectuând lunar cheltuieli și angajamente în limita a o douăsprezecea din execuția anului 2025, până la aprobarea bugetului pe 2026.

Totodată, se prelungește până la 31 decembrie 2027 aplicarea impozitelor speciale pentru operatorii din sectoarele de monopol – energie, gaze și telecomunicații – precum și pentru exploatarea resurselor minerale, inclusiv petrol, gaze naturale, cărbune, metale și alte minerale și se menține aplicarea impozitului suplimentar pe cifra de afaceri în domeniul petrol și gaze până la finalul anului 2026, ca instrument de consolidare a veniturilor bugetare din sectorul energetic.

‘Menținerea acestor impozite asigură stabilitatea și predictibilitatea veniturilor bugetare provenite din sectoare strategice cu impact major asupra economiei naționale. Prelungirea impozitelor speciale nu afectează întreprinderile mici și microîntreprinderile, vizând exclusiv sectoarele cu poziții dominante pe piață’, se mai arată în comunicat.

Potrivit reprezentanților Ministerului Finanțelor, întreg setul de măsuri vizează reducerea poverii fiscale pentru mediul de afaceri, consolidarea sustenabilității finanțelor publice, stimularea investițiilor și a creșterii economice, protejarea categoriilor vulnerabile și întărirea disciplinei financiare, printr-un cadru fiscal mai simplu, mai predictibil și mai echitabil, adaptat obiectivelor de dezvoltare economică și socială ale României pentru anul 2026.