Discuţiile despre pactul european privind migraţia şi azilul au înregistrat unele progrese joi, la reuniunea miniştrilor de Interne din Uniunea Europeană, după ce Germania a dat undă verde unuia dintre textele esenţiale, dar ajungerea la un acord final între statele membre continuă să fie o provocare majoră, în special ca urmare a obiecţiilor exprimate de Italia.
Subiectul care a suscitat cele mai multe controverse este un mecanism de criză menit să contribuie la o reacţie europeană rapidă şi coerentă în cazul unui aflux masiv de migranţi într-o ţară a Uniunii Europene, aşa cum a fost cazul în timpul crizei din 2015-2016.
Germania, care până acum a refuzat să susţină textul, invocând motive umanitare, a fost de acord cu propunerea în cursul reuniunii de la Bruxelles.
La finalul întâlnirii, ministrul de Interne spaniol, Fernando Grande-Marlaska Gomez, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a constatat că textul de compromis este susţinut de o ”largă majoritate” a statelor membre UE.
”Vorbim despre migraţie, care este o provocare europeană cu care ne confruntăm toţi”, a spus demnitarul spaniol într-o conferinţă de presă. El i-a mandatat pe ambasadorii statelor membre să aprobe oficial această ultimă componentă a pactului privind migraţia şi azilul, care apoi va face obiectul negocierilor cu Parlamentul European.
Însă compromisul a provocat obiecţiile Italiei, care prin vocea ministrului de Externe, Antonio Tajani, aflat în vizită la Berlin, a cerut mai mult timp pentru analizarea mai detaliată a acestei propuneri, inclusiv din punct de vedere juridic.
Potrivit presei italiene, reticenţele Romei sunt cauzate de concesiile făcute Germaniei mai ales cu privire la protejarea ONG-urilor implicate în operaţiunile de salvare pe mare.
Textul prevede, în cazul unui aflux ”masiv şi excepţional” de migranţi, punerea în practică a unui regim mai puţin protector pentru solicitanţii de azil decât procedurile obişnuite.
Pe de altă parte, comisarul european pentru afaceri Interne, Ylva Johansson, a salutat faptul că miniştrii de interne ai Celor 27 au aprobat propunerea Comisiei Europene de prelungire cu un an, până la 4 martie 2025, a protecţiei temporare acordate persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
”UE va sprijini poporul ucrainean atât timp cât va fi nevoie. Prelungirea statutului de protecţie le oferă certitudine celor peste patru milioane de refugiaţi care şi-au găsit un adăpost sigur în Uniunea Europeană”, a spus ministrul de Interne spaniol, Fernando Grande-Marlaska Gomez.
Mecanismul de protecţie temporară a fost activat pentru un an în 4 martie 2022 – la doar câteva zile după ce forţele armate ruse au lansat o invazie la scară largă a Ucrainei – şi a fost prelungit automat cu un an.
Sistemul oferă protecţie imediată şi colectivă (fără a fi necesară examinarea cererilor individuale) persoanelor strămutate care nu sunt în măsură să se întoarcă în ţara lor de origine. Obiectivul este de a atenua presiunea asupra sistemelor naţionale de azil şi de a le permite persoanelor strămutate să se bucure de drepturi armonizate în întreaga UE. Printre aceste drepturi sunt dreptul de şedere, accesul la piaţa forţei de muncă şi la locuinţe, asistenţa medicală şi socială şi accesul la educaţie pentru copii.
Protecţia temporară este un mecanism de urgenţă al UE care este activat în circumstanţe excepţionale în care se înregistrează un aflux masiv. Directiva europeană privind protecţia temporară a fost adoptată în 2001, în perioada care a urmat strămutărilor la scară largă înregistrate în Europa din cauza conflictelor armate din Balcanii Occidentali, în special din Bosnia şi Kosovo.
