Piața fondurilor de investiții din România s-ar putea tripla în următorii ani

Piața fondurilor de investiții din România s-ar putea tripla în următorii 5-7 ani pentru că, pe lângă lichiditatea din piață, există interes pentru economisire și investiții, dar mai trebuie dezvoltată latura educațională și îmbunătățit dialogul cu clienții, elemente esențiale pentru a-i convinge pe potențialii clienți că investițiile reprezintă cel mai bun instrument de economisire. Fondurile de investiții trebuie să pună un accent mai pronunțat pe o diversificare mai mare a produselor din portofoliu dar și pe dezvoltarea digitală, inclusiv AI, care facilitează mult procesul investițional și atrage cu precădere tinerii.  

Acestea sunt printre principalele concluzii ale Summitului Administratorilor de Fonduri din România, ediția a V-a, organizat la București la finalul lunii septembrie. La ediția din acest an, AAF a lansat și ”Gala Profesioniștilor din Asset Management”,  în cadrul căreia a fost premiată public performanța din industrie.

”Este deja o tradiție ca la fiecare ediție a Summitului AAF să facem un prim bilanț al anului  și, deși nu a fost un an tocmai ușor, vestea bună este că numărul investitorilor în fonduri își continuă creșterea. În ultimele 12 luni, avem un plus de aproape 80.000 de participanți iar acest lucru se datorează eforturilor pe care le fac administratorii, care promovează constant ideea de fond de investiții și atrag investitori cu produsele lor. Cred că, într-o anumită măsură, interesul crescut pentru fondurile de investiții a fost generat și de proiectul nostru de educația financiară ”Economisește inteligent”, proiect în care s-au implicat mulți dintre membrii noștri, cărora le mulțumesc. Activele din fondurile deschise de investiții au rămas aproximativ la același nivel ca anul trecut și de asemenea, avem trei fonduri de investiții în plus – am ajuns astfel la 94 -, și încă trei fonduri alternative. Suntem bucuroși că legislația privind impozitarea la sursă nu a suferit modificări iar această stabilitate fiscală a contribuit semnificativ la creșterea numărului de investitori în acest an. Mulțumesc ASF, cu care am fost în contact permanent și care a dat dovadă de cel mai înalt nivel de deschidere față de piața de capital și fondurile de investiții”, a declarat, în deschiderea Summitului, Horia Gustă, președintele AAF.

Prezent la eveniment, Gabriel Grădinescu, vicepreședinte ASF, a felicitat jucătorii din piață pentru rezultatele obținute, chiar și într-o perioadă cu multe provocări pentru industrie, și i-a asigurat de sprijinul instituției pe mai departe. ”Industria fondurilor de investiții este una foarte activă și efervescentă și a reușit să facă față cu brio perioadei recente, plină de provocări, inclusiv din afara sferei financiare. Am fost permanent alături de dvs, pentru a vă ajuta să faceți față acestor provocări, am asigurat stabilitatea pieței în perioada critică iar acum vedem rezultatele – o piață foarte dinamică. Ne angajăm să vă fim parteneri în continuare, să venim în întâmpinarea nevoilor din piață și să lucrăm împreună pentru dezvoltarea industriei fondurilor de investiții din România”, a spus reprezentantul ASF.

Invitat special la Summit, alpinistul Alex Găvan, primul român care a urcat pe șapte vârfuri de peste 8.000 de metri fără oxigen suplimentar și fără șerpași, a făcut o paralelă între performanța sportivă și cea din industria financiară, atrăgând atenția că îndeplinirea obiectivelor nu ar trebui să fie mai importantă decât experiența în sine, iar banii ar trebui să fie instrumentul ce te ajută să faci lucruri care rămân în urma ta și care îmbunătățesc viața celorlalți. ”M-am pregătit toată viața pentru a-mi îndeplini obiectivul de a urca la 8.000 de metri, dar mi-am asumat de fiecare dată că este posibil să nu ajung în vârf. În alpinism, eșec nu înseamnă să nu reușești să ajungi pe vârful pe care ți-ai propus ci să nu te mai întorci de acolo. Nu aș fi putut să urc la 8.000 de metri fără sprijin financiar, așadar banii sunt importanți. Sunt importanți prin prisma lucrurilor pe care le putem face cu ei și a ceea ce rămâne în urma lor. Pentru că, dincolo de sumele mai mici sau mai mari pe care le economisim, important este ce facem mai departe cu acei bani, dacă îi folosim într-un mod încărcat de sens, care să conteze”, a spus Alex Găvan.

Potențial de creștere uriaș pe piața fondurilor de investiții

Piața fondurilor de investiții devine tot mai atractivă pentru clienți, a spus Dana Dima, Vicepreședinte Executiv Retail și Private Banking BCR-Erste, invitată să vorbească în panelul ”Cum investesc clienții de retail?” 

”Statisticile noastre arată că, dintre clienții mass market care au decis să investească, 78% au făcut-o în fonduri. Această tendință este susținută de faptul că s-au creat aceste planuri de investiții, cu sume mici, regulate, care reprezintă un suport real în dezvoltarea nivelului de educație și sporirea celui de încredere. Să nu uităm, emoția și încrederea sunt cele două elemente extrem de importante care trebuie luate în calcul în industrie. Încrederea pe care oamenii au căpătat-o în fonduri i-a determinat să înceapă să investească sume mici, chiar din salarii mai mici”, a explicat vicepreședintele BCR. 

Primul pas pe care ar trebui să-l facă orice manager de fond este un dialog financiar cu fiecare client. Planul se construiește pe obiective clare, iar baza este piramida investițională, plecând de la un fond de urgență, apoi unul de protecție și apoi se ajunge la zona de investiții. Consilierul trebuie să expună întreaga paletă de investiții, să o explice foarte clar, pentru a ghida clientul să facă alegerea cea mai potrivită pentru el.

În opinia participanților la panelul ”Cum investesc clienții din retail?”, piața fondurilor de investiții s-ar putea tripla, în 5-7 ani, sau chiar ”înzeci” pe un orizont de timp mai lung, cu condiția ca administratorii să crească nivelul de educație al publicului și să atragă spre fonduri mai mulți tineri. În prezent, mai mult de jumătate dintre clienții care investesc au vârsta peste 50 de ani. Generația tânără, cu vârsta sub 35 de ani, începe să ocupe un loc pe piața investițiilor, însă tinerii vor câștiguri rapide și mari, de aceea, în cazul lor, educația financiară și felul în care piața se promovează au un rol extrem de important.

Jumătate dintre investitori au peste 50 de ani. Cum pot fi atrași tinerii?

”Problema nu este lipsa banilor – sunt bani în piață -, ci modul în care reușim noi – băncile și fondurile de investiții -, să captăm interesul clienților spre produsele noastre. Este sarcina noastră să-i direcționăm către fonduri. Dacă ne uităm la cifrele din alte țări și la banii care există în România, eu cred că potențialul de creștere nu este de 2-3 ori ci ” înzecit”. Depinde însă cum transmitem mesajele și cum captăm atenția potențialilor investitori. Trebuie să construim produse de investiții, astfel încât ele să reprezinte pentru mulți o aspirație”, este de părere Aurel Bernat, Director Executiv Investiții Financiare și Relația cu Investitorii, Banca Transilvania.

Un instrument deosebit de important pentru a atrage mai mulți participanți în fondurile de investiții, în special tineri, îl reprezintă digitalizarea și chiar folosirea inteligenței artificiale (AI) în identificarea potențialilor clienți și a nevoilor lor.

”Există două dimensiuni: una a limbajului – cum comunicăm pentru a convinge mai mulți clienți să investească în acest tip de produse, și a doua – proactivitatea – pentru a crea o întelegere corectă asupra evoluției acestor produse. Trebuie să dăm încredere clienților și să-i sprijinim în atingerea obiectivelor personale, iar pentru noi pasul următor este să dezvoltăm comportamente și instrumente care să ne ajute să ne ducem targetat către clienți. Putem folosi inteligența artificială pentru a identifica acei clienți cu apetit pentru investiții, pentru a-i educa și pentru a veni către ei proactiv, acolo unde vedem o intenție potențială de investire ca să le explicăm avantajele acestor produse. Procesul digital este o ușă deschisă atât pentru oamenii care își doresc să investească, înlesnindu-le accesul, dar și pentru noi, în scopul de a-i ajuta să se familiarizeze cu acest tip de economisire, mai avansat, astfel încât să cunoască în detaliu produsele care li se potrivesc”, a spus Mădălina Teodorescu, Director General Adjunct Retail BRD Groupe Societe Generale.

Piața mai are nevoie și de o schimbare de percepție, în sensul în care oamenii trebuie învățați că banii lor sunt în siguranță și se pot face investiții chiar  și cu sume mici.

”Piața are într-adevăr un potențial foarte mare, dar cred că avem nevoie de o schimbare de percepție. Oamenii continuă să-și țină banii în depozite, pentru că acestea sunt produsele pe care le înțeleg. Rolul nostru este să explicăm, să-i învățăm, să le arătăm ce se întâmplă cu banii lor și să construim alături de aceștia un plan financiar personalizat. Tehnologia ne poate ajuta să facem simulări și să arătăm concret, în funcție de sumele economisite, cum situația lor financiară se îmbunătățește. Astfel, oamenii înțeleg mai ușor. Rolul nostru este acela de a crea o cultură în care oamenii să înțeleagă că este bine să avem un portofoliu de investiții și economisire, ca să ne protejăm pentru viitor. Banii în sine nu sunt decât energie cu care poți să faci ceva. Trebuie să dezvoltăm această percepție că și cu puțini bani se pot face economii și investiții”, a explicat Vladimir Kalinov, Vicepreședinte Retail Raiffeisen Bank România.

Oportunități și provocări în industrie

România este piață cu potențial de creștere iar cea mai bună dovadă în acest sens o constituie expunerea pe care IFC, cea mai mare instituție de finanțare pentru sectorul privat din lume pentru țările emergente, a dezvoltat-o pe România, a explicat Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru România al IFC în cadrul celei de-a doua sesiuni a Summitului ”Oportunități și provocări în piața fondurilor de investiții”. ”În cinci ani de zile am triplat portofoliile din România, de la 500-600 mil euro când am venit în 2008, la 1,8 mld euro astăzi. Este de departe cel mai mare portofoliu din Europa și asta pentru simplul motiv că România este o combinație inedită între nevoi extraordinare și un mediu relativ stabil, în niște limite impuse de UE, ceea ce este un mare avantaj pentru investitori”, a spus reprezentantul IFC. Cristian Nacu a exemplificat și zonele de interes în perspectivă pentru instituție: ”la investiții, vom continua să investim în sectorul bancar și financiar nebancar, fiindcă aici vor fi în continuare necesități foarte mari și ne permite să ajutăm la tranziția către economia verde. Vom finanța, în continuare companii private, sectorul manifactoring, servicii, agribusiness și sperăm ca în viitor să putem participa la proiecte de infrastructură. În insfrastructură, am vrea să fim prezenți în regenerabile și dacă lucrurile se deblochează suntem pregătiți să investim serios în acest domeniu”. 

În opinia lui Andrei Burz Pînzaru, Partener Deloitte Legal România/Coordonator Banking&Finance Reff& Associates, ”valul de modificari legislative” care isi va face tot mai mult simtite efectele pentru piața fondurilor de investiții este principala provocare a perioadei următoare. ” În această industrie vorbim despre un cadru de reglementare foarte bogat și variat, care va continua să se îmbogățească”, a spus Andrei Burz Pînzaru, făcând referire la DORA, regulament european care se aplică întregului sector ale serviciilor financiare și care va impune o serie întreagă de obligații, începând din 2025 si la SFDR („Sustainable Finance Disclosure Regulation”), care își propune să ajute companiile în demersul de a fi mai sustenabili și impune obligații de transparență. De asemenea, merita urmarit cu mare atentie procesul de modificare a AIFMD, care, intre altele, clarifica regimul creditelor acordare de catre fonduri si creeaza premisele pentru fonduri al caror obiectiv investitional princial sa fie acordarea de credite („loan origination funds”).

Prezent la dezbaterea despre ”provocări și oportunități” în piața de profil, Bogdan Drăgoi, președinte, CEO Lion Capital, a spus că predictbilitatea fiscală este deopotrivă necesitate și provocare pentru întreg sistemul economic. ”Noi, la Lion, am avut și altă provocare comparativ cu ceilalți, nu ne-am dus în piață să ridicăm bani pe care să îi investim, ci ne-am regândit portofoliul. Cu ajutorul acționarilor, al căror gir l-am primit, ne-am mutat pe alte investiții, în acțiuni pe bursă, în companii listate, minoritari sau majoritari. Cumva, am schimbat portofoliul și asta a fost una din marile noastre provocări”, a spus CEO-ul Lion Capital.