Proiectele de apă și canalizare, între fonduri pierdute, sancțiuni așteptate și șansa relansării

România se confruntă cu o criză majoră în domeniul apei: 40% din populație nu are acces la canalizare, 30% nu dispune de apă curentă, iar sute de comunități au acces la apă doar câteva ore pe zi. La Conferința Națională România Inteligentă „Viață, sănătate, responsabilitate”, organizată de Antena 3 CNN, reprezentanți guvernamentali, operatori regionali de apă, constructori și autorități de reglementare au identificat soluții urgente pentru această industrie vitală. De exemplu, ministrul mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că susține un plan de salvare pentru multe din proiectele de infrastructură abandonate de Comisia Europeană.

Diana Buzoianu, ministrul mediului, apelor și pădurilor

Nu mai putem să fim o țară care spune că respectă dreptul la sănătate al oamenilor, atâta timp cât o parte semnificativă dintre români nu are acces la apă. Iar dintre cei care au acces la apă, mulți nu beneficiază de apă potabilă, curată. Avem deja comunități care au acces la apă între anumite ore – deci astea nu sunt povești, nu sunt lucruri care se întâmplă în Sahara, sunt lucruri care se întâmplă în România anului 2025, din păcate. (…) Sunt de discutat aici foarte multe lucruri pe apă-canal. De exemplu, anii aceștia avem cred că printre primele proiecte ample pe care le-a desfășurat Ministerul Mediului în acest sens prin PNRR. Am avut bani, sute de milioane, de fapt chiar peste 1 miliard, pentru a aduce apă și canalizare în sute de comunități. A fost un exercițiu în care, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, aproape o treime din aceste contracte nu au mai fost continuate prin finanțare din PNRR – Comisia ne-a spus că nu mai are încredere că le putem finaliza. În acest context, zilele acestea, din perspectiva mea, asta nu mă face neapărat cel mai popular ministru în acest moment în coaliție, dar am această datorie – eu vreau să continuăm și proiectele. Unde nu au început proiectele, da, bineînțeles, putem să spunem foarte clar, primăriile respective, cu toate documentele în brațe, cu tot cu toate fondurile, nu și-au făcut treaba. Dar unde ai proiecte, de exemplu, care sunt la 20%, la 10%, începute deja și vorbești de comunități care n-au avut niciodată acces la apă și la canalizare, poți să ai niște fonduri pe care să le folosești – în cazul de față, din perspectiva mea, Fondul pentru Mediu.

Ilie Vlaicu, președintele Asociației Române a Apei

Spunea domnul președinte Nicușor Dan, zilele trecute, că România nu are un proiect de țară. Este adevărat, prea ne dezvoltăm haotic, prea încercăm să facem de toate într-o Europă în care lucrurile sunt destul de bine evaluate pe niște nișe. România trebuie să-și găsească aceste nișe și cred că problemele de apă și de mediu reprezintă o nișă excepțională pentru a te dezvolta în viitor. De ce? Pentru că aici intervin constrângeri, dar tot aici vin și investiții. Ca să dezvoltăm aceste lucruri și să rezolvăm problema de acces la apă și la canalizare, avem nevoie de mult mai mult decât de dorințe. Avem nevoie de constructori care să fie capabili să lucreze, de facultăți care să formeze oameni de specialitate și de o strategie națională. 

Ionel Tescaru, președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice

Majoritatea operatorilor regionali au făcut eforturi deosebite pentru investiții pe aceste programe europene. Nu sunt mulțumit de modul cum s a desfășurat implementarea pe axa POIM, sper ca în programul de dezvoltare durabilă să se desfășoare lucrurile într-un alt ritm. (…) Operatorii regionali au și meritul de a începe investițiile în mediul rural și vreau să atrag atenția – a face investiții de apă și apă uzată în mediul urban este mai ușor. Operatorii regionali au început o campanie de investiții în mediul rural, costurile sunt foarte mari, recuperarea investițiilor prin tarif este foarte dificilă. Practic, vin și exploatează stații de epurare dintr-un mediu rural, unde e dificil ca toată lumea din acea comună să fie conectată.

Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții

Impactul protecției mediului este asupra întregii populații. Fie că vorbim de oameni, fie că vorbim de companii, economia trebuie să aibă în vedere o dezvoltare pe termen lung. Din păcate, prioritățile întotdeauna sunt pe termen scurt. Asta este problema cea mai mare a acestei țări de 35 de ani. Nu avem, s-a vorbit mai devreme, strategii pe termen mediu și lung sau, dacă le avem, rămân pe hârtie, sunt frumoase, sunt nobile, dar nu ne ocupăm de ele sau le uităm destul de repede. Spre deosebire de alte domenii, apa nu a fost o prioritate. (…) Banii aceștia, în loc să se dea la comune pentru apă-canal, dă-i direct la companii (n.r. – operatorii regionali). Dacă tot ai niște bani de alocat, vii și le spui: „Vrem în comunele cutare, cutare, cutare să rezolvi problemele”, iar ele știu să o facă profesionist și integrat în sistemul regional.

Andrei Bontic, director general Hidro Prahova SA

Noi mergem o dată pe partea de fonduri europene, unde avem destul de multe proiecte, peste 600 de milioane de euro, pe care încercăm să le implementăm, și partea de fonduri proprii, la care sunt acum niște restricții bugetare. Cu toate acestea, încercăm să investim cât de mult putem și din fonduri proprii, pentru că, știți, investițiile din fonduri europene sunt ok – avem un contract de finanțare, avem bani mulți la dispoziție – dar vă zic din experiență, lucrez de 15 ani, fac numai investiții pe fonduri europene în apă și canalizare: este foarte, foarte greu ca operator regional să dispui de niște oameni capabili, oameni bine pregătiți, oameni plătiți la nivelul unor specialiști din afară, în așa fel încât să poți să implementezi cu succes aceste proiecte.

Marian Varvariche, director tehnic UNITIP

Ne lovim clar de această birocrație, care nu ține de beneficiar, ci de modul de implementare a proiectului, pentru că tot ceea ce înseamnă fonduri europene este cuprins într-o birocrație extremă. În momentul de față, nu există personal calificat în piață care să poată să proceseze atât cererile care vin din teren, cât și de la minister sau din reglementările din domeniu. Din acest motiv, implementarea proiectelor devine foarte anevoioasă, ceea ce duce la încasarea foarte grea a sumelor de bani cuvenite constructorilor. Asta conduce la o implementare greoaie și la întârzierea proiectului. 

Ionela Glodorenco, purtător de cuvânt AQUACARAȘ  S.A.   

În luna aprilie a acestui an s-a inaugurat uzina de apă din municipiul Caransebeș, iar până la sfârșitul anului vom inaugura și uzinele din Băile Herculane și Oțelul Roșu. La Caransebeș, vorbim de o uzină de apă nouă, nu reabilitată. Totodată, s-a extins rețeaua de canalizare cu aproximativ 55 km și rețeaua de apă cu 21 km. Toate astea au fost posibile printr-o foarte bună colaborare cu autoritățile locale. Noi avem cel puțin o dată pe săptămână ședințe cu constructorii pentru a-i ține aproape, iar colegii noștri sunt pe teren, sunt acolo când este nevoie. Așa sperăm să ducem la bun sfârșit toate proiectele.

Marius Cristian Băicoianu, manager Unitatea de Implementare Proiecte Apa Canal Ilfov S.A.

Fondurile europene, din punctul nostru de vedere, sunt singura soluție ca un operator cum este Apă Canal Ilfov, un operator micuț, să deruleze aceste proiecte. Noi acum derulăm trei proiecte prin PD. Avem circa 2,2 miliarde de euro atrași. Pe anumite contracte suntem aproape de finalizare, în timp ce altele înregistrează întârzieri din cauza complexității proiectelor și a anumitor antreprenori. Piața este, în ultima perioadă, foarte greoaie, iar constructorii capabili să mențină ritmul de lucru până la încasarea efectivă a banilor sunt foarte puțini.