Companiile mari cu peste 500 de angajați sunt obligate ca începând cu 2024 să realizeze rapoarte nefinanciare ESG, ele trebuind să le dea publicității în 2025, urmând ca anii următori și celelate companiile și IMM-urile să fie vizate, atrage atenția Hațegan Attorneys, care precizează că raportarea ESG devine din ce în ce mai importantă pentru investitori, organizații și societate în general, deoarece cerințele ESG la nivelul UE vor începe treptat să se aplice în toate statele membre.
Astfel, la 26 ianuarie 2024, Directiva privind raportarea de sustenabilitate a companiilor (CSRD COM/2021/189) a fost transpusă în legea română prin Ordinul nr. 85/2024. Noile reglementări vor trebui aplicate conform următorului calendar:
– 1 ianuarie 2024 pentru companiile mari (cu peste 500 de angajați) deja acoperite de Directivă privind raportarea nefinanciară (NFRD), cu rapoarte scadente în 2025;
– 1 ianuarie 2025 pentru companiile mari care nu sunt în prezent supuse NFRD (cu peste 250 de angajați și/sau cifra de afaceri de 40 de milioane de euro și/sau active totale de 20 de milioane de euro), cu rapoarte scadente în 2026;
– 1 ianuarie 2026 pentru IMM-urile listate și alte întreprinderi, cu rapoarte scadente în 2027. IMM-urile pot opta să nu aplice până în 2028.
În timp ce companiile din România sunt deja obișnuite cu raportarea financiară, Hațegan Attorneys atrage atenția asupra noilor obligații care urmează să fie impuse în ceea ce privește evaluarea responsabilității sociale și a sustenabilității companiilor. Raportarea ESG îmbunătățește înțelegerea pentru părțile interesate, permițându-le să evalueze influența companiei asupra mediului și societății și să evalueze riscurile și oportunitățile asociate. Servind ca un mijloc de comunicare, demonstrează în mod crucial autenticitatea inițiativelor unei companii, ajutând la construirea încrederii între părțile interesate.
“Pe măsură ce autoritățile de reglementare și operatorii economici din întreaga lume își intensifică cerințele privind standardele de raportare ESG, multe companii reevaluează modul în care organizația lor gestionează datele privind sustenabilitatea, în încercarea de a face acest proces – adesea complicat – cât mai ușor posibil de gestionat. Din perspectiva sustenabilității, raportarea ESG ar trebui să dezvăluie cum compania integrează riscurile și oportunitățile de sustenabilitate (inclusiv cele legate de schimbările climatice) în strategia sa de afaceri și procesul său de gestionare a riscurilor și să descrie rolul organelor de conducere și de supraveghere în relație cu problemele de sustenabilitate”, declară Alexandra Burdulea, Attorney Associate la Hațegan Attorneys.
Ea arată că raportarea ESG include detalii despre impactul actual și previzibil al mediului, sănătății sau siguranței operațiunilor entității, utilizarea energiei regenerabile și neregenerabile, emisiile de gaze cu efect de seră, consumul de apă și poluarea aerului, care pot fi prezentate într-un raport anual, un raport de sustenabilitate separat sau un raport integrat care combină cele două abordări prin legarea sustenabilității companiei cu performanța sa financiară. “Companiile pot selecta formatul de raportare, atât timp cât sunt respectate toate cerințele. Raportarea ESG oferă o descriere succintă a modelului de afaceri al companiei, în care se iau în considerare includerea următoarelor caracteristici: activitățile de afaceri, produsele și serviciile oferite, piețele deservite, precum și dimensiunea companiei (în termeni de forță de muncă, locații de afaceri, venituri, etc.)”, precizează Alexandra Burdulea.
Conceptul de ESG
- Litera „E” din conceptul ESG reprezintă pilonul MEDIULUI (ENVIRONMENT), care se referă la procesele, politicile, practicile și impactul organizației în legătură cu mediul natural (schimbările climatice, degradarea naturii, disponibilitatea resurselor de apă potabilă, poluarea aerului, deșeurile solide și disponibilitatea resurselor naturale).
- Litera „S” din ESG constituie pilonul SOCIAL al conceptului și se referă, așa cum sugerează și numele, la oameni – atât cei din interiorul companiei, cât și cei din afara companiei cu care organizația interacționează. Forumul Economic Mondial a identificat trei teme principale pentru pilonul S: demnitate și egalitate, sănătate și bunăstare și abilități pentru viitor. Spre deosebire de problemele de mediu, care variază destul de mult în funcție de natura operațiunilor unei afaceri și impactul său asupra mediului, există o multitudine de factori sociali pe care majoritatea companiilor îi abordează, indiferent de domeniul lor de activitate.
- Litera „G” din ESG se referă la politicile și practicile de GUVERNANȚĂ CORPORATIVĂ care se concentrează pe responsabilitate, îndatoriri fiduciare și mecanisme de audit și control. Politicile de guvernanță corporativă solidă oferă, de asemenea, cadrul necesar pentru ca o organizație să-și desfășoare afacerile în mod etic, onest, transparent și corect. Pilonul de guvernanță abordează structurile de conducere și management ale unei companii, politicile anti-corupție, avertizorul de integritate, compensațiile, taxele și contabilitatea, securitatea cibernetică, etc.
În concluzie, raportarea ESG a evoluat de la a fi doar o sugestie pentru companii la a deveni un imperativ și o șansă pentru progres. Încorporarea principiilor ESG în strategiile de afaceri nu numai că aduce avantaje financiare și de reputație, dar susține și pentru o gestionare mai etică și mai sustenabilă a resurselor și implicarea părților interesate. Este evident că conformitatea ESG este indispensabilă pentru sustenabilitatea afacerii, iar eșecul poate avea repercusiuni pe piață, cum ar fi refuzul consumatorilor de a accepta oferte dăunătoare pentru mediu, precum și sancțiuni administrative, avetizează Hațegan Attorneys.
