Rata de renovare energetică din România ar trebui să se tripleze pentru a ne atinge obiectivele climatice

Rata de renovare energetică ar trebui să se tripleze pentru ca România să se alinieze termenelor directivei europene privind obiectivelor climatice şi energetice, arată, luni, Asociaţia pentru Promovarea Eficienţei Energetice în Clădiri (ROENEF).

Potrivit sursei citate, sectorul construcţiilor reprezintă aproximativ 8,2% din PIB-ul UE, respectiv 10% din totalul ocupării forţei de muncă.

„Sectorul construcţiilor are un rol central în atingerea obiectivelor climatice şi energetice setate de Directiva UE EPBD şi aprobate de Parlamentul European în martie anul acesta, cu termene limită pentru 2030, respectiv 2050. Sectorul construcţiilor reprezintă aproximativ 8,2% din PIB-ul UE, respectiv 10% din totalul ocupării forţei de muncă, iar în ceea ce priveşte rata de renovare energetică, aceasta ar trebui să se tripleze pentru ca România să se alinieze termenelor directivei”, se precizează într-un comunicat al ROENEF.

Asociaţia a salutat adoptarea raportului privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD) de către Parlamentul European şi a precizat că sprijină toate amendamentele adoptate la 14 martie 2023. Directiva prevede instituirea unui cadru adecvat de reglementare, financiar şi indicativ pentru sprijinirea renovării clădirilor, introducerea unor standarde minime de performanţă energetică (MEPS), o schemă de certificate de performanţă energetică (EPC) îmbunătăţită şi implementarea standardului de construcţie cu emisii zero într-un ritm mai accelerat.

Reprezentanţii asociaţiei atrag atenţia asupra importanţei renovării eficiente a întregului stoc de clădiri de pe suprafaţa UE, inclusiv România, renovare care cade sub incidenţa directă a jucătorilor din domeniul construcţiilor.

„Pentru a ne atinge obiectivele climatice şi energetice, rata de renovare energetică ar trebui să se tripleze şi să urmărească transformarea stocului de clădiri în clădiri cu consum de energie aproape zero, inclusiv în România. Să nu uităm de beneficiile la nivel de calitate a vieţii, economii indirecte, respectiv locuri de muncă produse de renovare. Pentru fiecare 1 milion de euro investit în renovarea energetică a clădirilor, în UE sunt create în medie 18 locuri de muncă. Renovarea eficientă a clădirilor de birouri creşte productivitatea cu aproximativ 12%, ceea ce duce la un beneficiu potenţial de aproximativ 500 de miliarde euro pentru economie pe an. Mai mult, renovarea eficientă a spitalelor reduce spitalizarea cu 11%, producând economii potenţiale de aproximativ 45 de miliarde de euro pe an pentru sectorul medical, la nivelul UE”, a declarat Mihai Moia, directorul executiv al Asociaţiei ROENEF.

Potrivit reprezentantului ROENEF, România ar trebui să se concentreze pe aspecte esenţiale, precum stabilirea unei foi de parcurs clare pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a stocului de clădiri existent, dezvoltarea de tehnologii digitale pentru a măsura performanţa energetică exactă a stocului de clădiri, măsurarea consumului de energie pentru încălzire şi răcire în tranziţia către clădirile decarbonate. O altă măsură importantă pentru ţara noastră ar fi implementarea ghişeelor unice private şi publice pentru a oferi consiliere personalizată, dar şi alinierea la acţiunea de reducere a claselor de performanţă energetică (EPC) şi Clasa G la 15% din stocul de clădiri din statele membre.