România va fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai Fondului Social pentru Climă, ceea ce va crea o oportunitate semnificativă de a reduce rata sărăciei energetice la nivel naţional, conform unui comunicat al Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).
Astfel, România va primi 9,25% (6 miliarde de euro) din pachetul de finanţare în valoare de 65 miliarde euro al Fondului Social pentru Climă, disponibil în perioada 2026-2032.
„Instrumentul de finanţare este menit să atenueze potenţialele efecte negative asupra gospodăriilor generate de introducerea mecanismului de taxare a carbonului ETS 2. Acest nou mecanism de taxare a combustibililor fosili folosiţi pentru încălzirea locuinţelor şi în transportul rutier va fi aplicat în UE din 2027. Fondurile vor trebui utilizate pentru investiţii care să sprijine grupurile vulnerabile, cetăţenii aflaţi în sărăcie energetică sau de transport”, semnalează Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD), iniţiatorul Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), într-un raport privind efectele aplicării ETS 2 asupra ţărilor din regiune, publicat vineri.
Raportul „Identificarea vulnerabilităţii la ETS 2 în regiunea Europei Centrale şi de Est pe baza exemplului României şi Poloniei. Recomandări pentru planurile sociale de climă” a fost realizat de CSD, împreună cu organizaţii non-guvernamentale din Polonia (WiseEuropa) şi Germania (adelphi, Berlin), se menţionează în comunicat.
Potrivit raportului, statele membre din Europa Centrală şi de Est au nevoie de o atenţie specială în contextul aplicării ETS 2 şi a Fondului Social pentru Climă. Acestea au propriile tipare de vulnerabilităţi energetice şi de transport. Venituri mai mici decât media UE, un stoc mare de clădiri vechi şi ineficiente energetic şi dependenţa de combustibili poluanţi pentru încălzire sunt toate caracteristici comune în întreaga regiune. Mai mult, în aceste ţări, o mare parte a populaţiei încă locuieşte în zonele rurale, în case ineficiente din punct de vedere termic, fără resurse financiare pentru a le izola şi prinse în utilizarea combustibililor ineficienţi pentru încălzire. Toate acestea conduc la niveluri ridicate de sărăcie energetică.
„În România, gospodăriile care utilizează dispozitive pe bază de gaz pentru încălzirea locuinţelor şi sunt deja sărace energetic vor fi cele mai vulnerabile în faţa ETS 2. Însă, şi alte tipuri de gospodării vor fi impactate indirect de către sistemul ETS 2. Prin urmare, o mare miză este de a dezvolta programe adaptate nevoilor energetice ale gospodăriilor cu venituri mici şi medii care sunt vulnerabile în faţa oricăror majorări de preţuri. Aceste gospodării sunt deja în precariat sau în risc mare de sărăcie energetică, dacă nu vor beneficia de intervenţii pe termen lung. Una dintre cele mai importante sarcini ce revine autorităţilor în perioada următoare este de a identifica şi profila gospodăriile care vor fi cel mai mult afectate. Această finanţare de 6 miliarde de euro de care va beneficia România va crea o oportunitate majoră de a reduce rata ridicată de sărăcie energetică înregistrată la nivel naţional, dacă vor fi identificate corect categoriile vulnerabile de consumatori”, a declarat Andreea Vornicu, cercetător în cadrul Centrului pentru Studiul Democraţiei şi co-autoare a studiului, citată în comunicat.
Pentru accesarea banilor disponibili prin Fondul Social pentru Climă, statele beneficiare trebuie să elaboreze, până la jumătatea anului 2025, planuri de acţiune clare şi cuprinzătoare, care să identifice gospodăriile vulnerabile la creşterea facturilor la energie, precum şi utilizatorii vulnerabili de transport.
Investiţiile vor viza: decarbonizarea sistemelor de încălzire şi răcire a clădirilor sau reducerea energiei utilizate de clădiri, inclusiv integrarea surselor regenerabile; accelerarea adoptării mobilităţii cu emisii zero, inclusiv infrastructura de realimentare şi reîncărcare, trecerea la utilizarea transportului public şi dezvoltarea unor mijloace multiple de transport; măsuri pentru a oferi sprijin financiar gospodăriilor cu venituri mici din clădirile cu cele mai slabe performanţe energetice şi pentru a aborda impactul social al preţului carbonului ETS 2 asupra utilizatorilor de transport cu venituri mici şi medii.
ORSE semnalează că, în România, 37% dintre gospodării s-au aflat în sărăcie energetică în 2022, după ce şi-au cheltuit peste 10% din venituri pe facturile de energie (electricitate şi încălzire), potrivit modelărilor CSD bazate pe datele cuprinse în Ancheta bugetelor de familie realizată de Institutul Naţional de Statistică. Prin urmare, orice creştere suplimentară a preţurilor la gaze naturale, precum cea generată de ETS 2, ar aduce un cost suplimentar care se va reflecta în facturile la energie. Astfel, la un cost de 70 de euro/tona de CO2, cheltuielile totale ale unei gospodării se vor majora cu până la 5%, conform estimărilor cuprinse în raportul publicat vineri de CSD.
Pentru cei cu venituri medii, cheltuielile suplimentare vor fi în mare măsură legate de încălzire. Gospodăriile aflate în primele două decile (praguri) de venit sunt cel mai puţin afectate, deoarece aceste gospodării folosesc în principal lemn pentru încălzire, un combustibil care nu este inclus în ETS 2. Cu toate acestea, aceste gospodării vor fi afectate indirect, deoarece orice creştere a preţului gazelor va conduce la majorarea cererii şi, prin urmare, la creşterea preţurilor pentru combustibili alternativi, inclusiv lemn. Acest efect a fost înregistrat în România în iarna anului 2021/2022, când preţurile lemnului au crescut şi încercările guvernamentale de a atenua efectele au rămas ineficiente (preţul plafon al lemnului legal a dus la o creştere a preţurilor de pe piaţa nereglementată).
Gospodăriile cu venituri medii vor fi în mare parte afectate direct de ETS 2, deoarece acestea sunt gospodăriile care nu au prea multă pârghie economică şi fiecare modificare a preţurilor le afectează direct veniturile. În plus, aceste gospodării nu îşi pot permite investiţii mari şi au nevoie de sprijin guvernamental pentru trecerea la opţiuni de încălzire cu emisii scăzute de carbon, modernizarea clădirilor şi alte măsuri pe termen lung.
În ceea ce priveşte transportul, cel mai mare impact, în jur de 4% asupra cheltuielilor totale, ar fi resimţit de gospodăriile aflate în decilele de venit cele mai mari, conform raportului publicat de CSD. Acest rezultat este în concordanţă cu faptul că gospodăriile cu venituri mari tind să folosească maşinile personale pentru naveta zilnică mai mult decât gospodăriile cu venituri mici şi medii. Cu toate acestea, o atenţie specială ar trebui acordată mobilităţii consumatorilor din primele decile de venit, unde impactul redus poate ascunde o mobilitate limitată şi nevoia de infrastructură şi servicii de transport public mai bune.
Raportul cuprinde o serie de recomandări pentru o bună implementare a reformelor la nivel naţional: identificarea gospodăriilor vulnerabile care vor fi afectate direct şi indirect de ETS2; elaborarea de politici personalizate, cu accent pe programe de reabilitare termică, inclusiv pentru populaţia rurală şi gospodăriile cu venituri medii; dezvoltarea unei structuri de lucru la nivel guvernamental care să poată coordona procesul de proiectare şi implementare a planului social pentru climă; consolidarea capacităţii administrative a autorităţilor naţionale şi locale relevante; organizarea cât mai curând a consultărilor privind planurile sociale pentru climă, care să implice o gamă largă de părţi interesate, pentru a creşte gradul de conştientizare social şi angajamentul de a folosi cât mai bine fondurile; asigurarea transparenţei plăţii fondurilor şi un mecanism eficient de monitorizare a utilizării acestora.
Raportul „Identificarea vulnerabilităţii la ETS 2 în regiunea Europei Centrale şi de Est pe baza exemplului României şi Poloniei. Recomandări pentru planurile sociale de climă” a fost realizat în cadrul proiectului „Facilitating Socially Just Carbon Pricing in Central and Eastern Europe”, parte a Iniţiativei Europene pentru Climă (EUKI) a Ministerului Federal German pentru Afaceri Economice şi Acţiune Climatică (BMWK).
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect iniţiat de Centrul pentru Studiul Democraţiei, think-tank înfiinţat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcţionează ca centru de cercetare acreditat.
Scopul acestei iniţiative este de a oferi o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel naţional, precum şi expertiza necesară pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afectează o mare parte a populaţiei. ORSE reuneşte experţi de vârf din diverse domenii relevante pentru subiectul sărăciei energetice din România, pentru a identifica cele mai bune soluţii.
