România vs Bulgaria: Cine câștigă cursa pentru investitorii străini

România și Bulgaria se află într-o competiție directă pentru atragerea investițiilor străine. Dacă până acum țara noastră a înregistrat performanțe mai bune față de vecinii de la sud de Dunăre în aproape toate domeniile – exceptând, bineînțeles, turismul -, lucrurile par a se schimba: de anul viitor apar modificări importante în tabloul fiscal din România, în timp ce Bulgaria își consolidează poziția prin stabilitate economică și perspectiva adoptării monedei euro.

Măsurile fiscale adoptate de Guvern pentru a acoperi deficitul bugetar creează efecte adverse cu bătaie lungă asupra economiei: „Pachetul 1” are toate șansele să submineze competitivitatea firmelor locale și să alunge investitorii străini. România devine, astfel, tot mai puțin atractivă într-un context regional marcat de o competiție fiscală foarte puternică. Adversarul cel mai bine poziționat este, fără îndoială, Bulgaria. Deja vecinii noștri au taxe care rivalizează cu cele din off-shore-uri, în condițiile în care sunt, la fel ca noi, membri ai UE. Acum însă, le-am furnizat noi argumente în bătălia pentru atragerea investitorilor.

Impozitarea dividendelor, un nou șoc fiscal

Capitolul dividendelor reprezintă cea mai semnificativă schimbare din peisajul fiscal românesc. România a crescut impozitul pe dividende de la 8% la 10% începând cu 1 ianuarie 2025, iar de la 1 ianuarie 2026 acesta va ajunge la 16%. Bulgaria oferă în continuare condiții excelente, cu o cotă de 5% pentru dividendele distribuite, urmând să înregistreze o diferență de 11 puncte procentuale față de România. Pentru investitori, acest aspect contează enorm. Dar asta nu e tot. Când vine vorba de impozitul pe profit, Bulgaria are un avantaj clar cu o cotă de doar 10%, plasându-se printre țările cu cele mai mici cote din Europa. România, pe de altă parte, aplică o cotă standard de 16% pentru companiile cu profit, ceea ce o situează totuși sub media europeană. Diferența de 6 puncte procentuale poate părea mică, dar pentru companiile cu profituri mari diferențele sunt semnificative. Cert este că, dacă cumulăm cele două impozite, concluzia este clară: Bulgaria este mult mai atractivă pentru investitorii străini. Iar asta fără să luăm în calcul impozitul minim pe cifra de afaceri a companiilor mari, introdus anul trecut în România. Astfel, companiile cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro sunt obligate să plătească un impozit de 1% pe cifra de afaceri în cazul în care nu au profit sau daca impozitul pe profit este mai mic decât suma care rezultă din aplicarea impozitului pe afaceri. De asemenea, și companiile din energie sunt supuse unei suprataxări, lucru care se întâmplă și în cazul instituțiilor de credit. Și aici Guvernul Bolojan a venit cu o nouă majorare, care le-a dat peste cap toate calculele bancherilor. Instituţiile de credit datorau suplimentar impozitului pe profit de 16%, un impozit specific de 2% aplicat la cifra de afaceri, iar Codul fiscal prevedea reducerea acestei cote de la 2% la 1%, începând cu 1 ianuarie 2026. Acum, băncile care au o cotă de piață de peste 0,2% vor datora un impozit suplimentar pe cifra de afaceri de 4% pentru veniturile realizate între 1 iulie și 31 decembrie 2025, iar din anul viitor 4% pe toate veniturile. Nu în ultimul rând, aici trebuie menționat și impozitul pe construcții speciale (supranumit taxa pe stâlp), reactivat începând cu acest an. Greu de calculat și de aplicat, acesta vine cu o povară suplimentară pentru foarte multe companii mari. 

Alte măsuri care nu ajută

În încercarea de a echilibra bugetul, guvernul Bolojan a crescut cotele de TVA şi accizele la alcool, tutun, benzină și motorină. Astfel, cota standard de TVA ajunge la 21%, iar cota redusă crește la 11%, de la 5% si, respectiv, 9%. În acest timp, majorarea accizelor este în jur de 10%. Toate aceste măsuri vor alimenta inflaţia şi vor afecta consumul, iar asta implicit va afecta şi veniturile companiilor. „Prin majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% România urcă jumătatea clasamentului în UE la cotele generale. Însă majoritatea statelor membre aplică cel puţin una, două şi chiar trei cote reduse mai mici decât ale României”, a punctat Ruxandra Târlescu, partener coordonator Taxe, PwC România. Bulgaria stă mai bine și în ceea ce privește nivelul TVA, cota standard fiind de 20%. Deși a eliminat anul acesta reducerile temporare de cote pentru unele articole care fuseseră introduse în timpul pandemiei, cum era cea de pentru serviciile de restaurante, a rămas cu o cotă redusă de TVA de 9% pentru hoteluri și cărți. 

Nu doar impozitarea capitalului și taxele pe consum sunt relevante, ci și impozitarea muncii. România are una dintre cele mai mari poveri fiscale asupra muncii din regiunea Europa Centrală și de Est, în timp ce Bulgaria oferă un sistem cu contribuții sociale mai mici. În plus, salariul minim și salariul mediu sunt mult mai mici la sud de Dunăre, ceea ce poate reprezenta un alt argument important în deciziile de investiții. „Fiscalitatea redusă, alături de o forţă de muncă bine pregătită au reprezentat o lungă perioadă principalele atuuri ale ţării noastre atunci când era comparată cu alte destinaţii pentru investiţii. Ambele avantaje îşi pierd din importanţă, iar România va trebui să găsească alte stimulente pentru a rămâne interesantă pentru investitori si pentru a continua să crească economic şi să se dezvolte”, a explicat Ruxandra Târlescu.

Ce contează mai mult decât fiscalitatea

Principala problemă a economiei românești este lipsa de predictibilitate. Companiile își fac planuri pe termen mediu și lung, iar, de pe o zi pe alta, apar noi impozite. În plus, birocrația este exagerată, iar numeroasele controale sunt urmate de cele mai multe ori de sancțiuni, nu de recomandări sau sugestii.  În Bulgaria lucrurile sunt mult mai așezate, iar asta explică de ce mulți antreprenori români au ales să-și mute companiile în țara vecină. 

Pentru investitori, esențială este și stabilitatea macroeconomică. România are deficite record, inflație persistentă și un ritm de creștere puțin spus modest. Deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar datoria publică a urcat la 54,8% din PIB. Rata anuală a inflației a stagnat, în luna aprilie a acestui an, la 4,9%, România fiind țara cu cea mai mare inflație din UE. Bulgaria se găsește la polul opus: deficitul bugetar al țării s-a situat în 2024 la 3,0% din PIB, ponderea datoriei publice în PIB a fost de 24,1%, iar rata medie anuală a inflației înregistrată în aprilie a fost de 2,7%. Mai trebuie menționat că în primul trimestru al anului 2025, vecinii de la sud de Dunăre au înregistrat o creștere a PIB de 0,6%, în timp ce noi am stagnat. Există însă și o explicație a performanței bulgărești: aderarea Bulgariei la zona euro la 1 ianuarie 2026, aprobată luna aceasta în mod oficial de Consiliul Uniunii Europene. Pentru acest deziderat, a fost nevoie de ani buni de politică fiscal-bugetară coerentă, lucru care explică progresele din domeniul stabilității economice. 

Argumentul monetar

De mulți ani, Bulgaria și-a exprimat ambiția de a adera la zona euro. Deși părerile sunt împărțite în rândul populației, care deja simte presiunea în creșteri de prețuri, avantaje pentru economia bulgărească sunt multe. Iar un domeniu în care este de așteptat să vină un imbold semnificativ este chiar atragerea investitorilor străini. Pentru aceștia, prezența în zona euro elimină riscul de schimb (pentru investitorii europeni), facilitează tranzacțiile comerciale, oferă un acces îmbunătățit la finanțare prin piețele financiare europene și garantează stabilitatea monetară pe termen lung, esențială pentru planificarea investițiilor pe 10-15 ani. România, deși membră UE tot din 2007, la fel ca Bulgaria, nu are încă un calendar pentru adoptarea euro, ceea ce reprezintă un dezavantaj pentru mulți investitori. Mai mult, nu mai îndeplinim decât un singur criteriu de convergență, cel legat de datoria publică, și nici acesta nu va mai rămâne pentru mult timp, nivelul de 60% din PIB urmând a fi depășit în curând.

Paradoxul românesc

Până acum, cifrele anunță un scenariu negru pentru România, dar realitatea poate să fie alta. Diferențe semnificative în domeniul fiscalității și al stabilității macroeconomice au fost și anii trecuți, dar România a convins cu mult mai mulți investitori. Investițiile străine în Bulgaria au fost anul trecut în valoare de 1,49 milliarde euro, în scădere de la  1,78 miliarde de euro în 2023, în timp ce investițiile străine directe în România au ajuns anul trecut la 5,7 miliarde de euro, în ușoară scădere de la 6,6 miliarde de euro în 2023. „România a înregistrat o creștere remarcabilă de 57% a proiectelor de investiții străine directe în 2024, marcând cel mai ridicat nivel din 2019 și demonstrând reziliență într-un climat european marcat de scăderi generale și incertitudine economică. Această performanță subliniază faptul că piața românească este atractivă, investitorii globali identificând în România un mediu strategic pentru dezvoltarea de investiții eficiente și cu valoare adăugată mare”, a declarat luna trecută Bogdan Ion, Managing Partner EY Romania & Moldova Country, la prezentarea studiului EY Romania Attractiveness Survey. Studiul vine și cu un motiv de optimism: 58% dintre investitori preconizează că atractivitatea României se va ameliora în următorii trei ani. Totuși, investitorii indică în continuare condițiile macroeconomice ale României drept principalul risc, urmate îndeaproape de tensiunile geopolitice, de creșterea costurilor operaționale și de instabilitatea politică, acestea fiind menționate cel mai frecvent de executivi printre primele trei preocupări care afectează atractivitatea României în următorii trei ani.

Unde punctează România

România reduce puțin din decalajul față de Bulgaria printr-un regim fiscal atractiv pentru companiile foarte mici. Micro-întreprinderile pot opta pentru un impozit pe cifra de afaceri de doar 1-3%, în funcție de domeniul de activitate, dar cu obligativitatea de a avea cel puțin un angajat. În 2025 pragul de eligibilitate a fost redus de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, iar din 2026 acesta va ajunge de 100.000 de euro, ceea ce limitează mult accesul la acest regim. Prin urmare, facilitatea va deveni nesemnificativă în acest contex. Trebuie însă menționat că, atunci când ieșim din terenul fiscalității,  România punctează mult mai bine la multe capitole, cele mai importante fiind infrastructura de transport, logistică și energie. De asemenea, contează proximitatea față de piețele occidentale, România fiind o poartă de intrare către Europa Centrală și de Vest. Nu în ultimul rând, avem un avantaj major prin dimensiunea mai mare a economiei și a pieței interne: România are peste 19 milioane de locuitori și un Produs Intern Brut care atins 354 miliarde euro în 2024, în timp ce Bulgaria are 6,4 milioane de locuitori un PIB în 2024 de 103 miliarde de euro.