Românii bogați strâng și mai mulți bani, cei care vor credite plătesc în continuare dobânzi mari

În timp ce unii suferă din cauza războaielor sau crizelor economice, alții găsesc oportunități și își cresc averea. Nu este nimic neobișnuit, așa se întâmplă de sute de ani, iar discrepanța dintre cei foarte bogați și restul nu poate decât să se mărească. Deși această realitate e mai simplu de surprins în SUA, o analiză atentă a unor date statistice ne arată că fenomenul poate fi observat și în România.

În SUA, averea celor mai bogați 1% dintre americani ajuns, la sfârșitul anului trecut, la un record de 44,6 trilioane dolari, conform datelor publicate de Federal Reserve, în timp ce la începutul pandemiei de COVID, în 2020, valoarea se situa la aproape 30 trilioane de dolari. În România, și în general Europa, băncile centrale nu calculează cât au cei mai bogați 1% din populație, dar se calculează valoarea depozitelor bancare negarantate, adică mai mari de 100.000 de euro. La noi, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) ține această evidență și arată că numărul persoanelor care au depozite bancare în sistemul românesc mai mari de 100.000 de euro a ajuns la 76.746 la sfârșitul primului trimestru din 2024, în creștere de la 74.381 persoane la finele anului trecut. În 2023, numărul persoanelor cu depozite mari a crescut cu aproape 10.000 față de 2022, o creștere record în istoria FGDB de 28 de ani. Se pare că majorarea se menține la aproximativ acelați nivel dacă ne uităm în în primul trimestru s-au mai adăugat aproape 2.500 de persoane în acest tabel. 

FGDB arată că numărul total al deponenţilor se determină prin însumarea datelor consolidate raportate de fiecare bancă, astfel încât o persoană care are depozite la mai multe instituţii de credit este luată în evidenţă de mai multe ori. Valoarea depozitelor care depășesc 100.000 de euro s-a ridicat, la finele primului trimestru, la 82,6 miliarde lei, aproximativ 16,5 miliarde euro, în creștere de la aproape 81 miliarde lei la finele lui 2023, circa 16 miliarde euro. Ponderea din totalul valorii depozitelor populației în lei și valută a rămas aceeași, de circa 24%. 

Creșterea de anul trecut, recordul de 9.979 persoane, este doar puțin peste majorarea din 2022, de 9.831 persoane, dar a depășit semnificativ anii anteriori, 2020 și 2021, când numărul a crescut cu 11.555. Extrapolând, creșterea economică din ultimii ani și profiturile record din mai multe sectoare s-a simțit și în banii pe care oamenii îi țin la bancă. Practic, un semn de sănătate într-o economie de piață, unde creșterea economică poate fi observată și în bunăstarea populației. Chiar și în SUA, majorarea de aproape 50% comparativ cu 2020 a averilor celor in top 1% este egală cu cea a americanilor din clasa de mijloc, care a crescut, în aceeași perioadă, tot cu aproximativ 50%. 

FGDB garantează toți banii aflați în conturi și depozite bancare, adică inclusiv cei din conturi curente, nu de economii sau depozite la termen, de aici și suma totală de 345 miliarde lei la finele primului trimestru. La aceeași dată însă, valoarea depozitelor la termen, atât în lei, cât și în valută, se ridica la 185,8 miliarde lei, iar valoarea banilor aflați în conturi curente era de aproape 160 miliarde lei. Dacă am calcula la valoarea banilor din depozitele la termen ponderea celor 82,6 miliarde lei este de aproximativ 45%, nu doar 24%. 

Pe lângă banii populației, FGDB garantează și banii persoanelor juridice, adică ale companiilor. Conform datelor BNR, companiile, adică societățile nefinanciare, aveau la bănci un total de 217,7 miliarde lei, dintre care 96,14 miliarde lei în depozite la termen. Pentru companii FGDB nu are motive să calculeze câți bani depășesc valoarea garantată de 100.000 de euro, deoarece relațiile dintre bănci și clienții persoane juridice sunt diferite de cele ale populației, cu servicii financiare diferite. 

Starea creditării bancare

Banca Națională a României menține, deocamdată, dobânda de politică monetară la 7%, dar inflația a coborât la 5,1% în mai, cu perspective de a mai coborâ puțin și în iunie. Ceea ce înseamnă că BNR ar trebui să dea un semnal de reducere în ședința din luna iulie, mai ales după ce Banca Centrală Europeană a redus dobânda de referință. Până atunci, băncile românești sunt dispuse să coboare dobânzile înaintea băncii centrale. Dobânda medie pentru un credit ipotecar nou, în moneda națională, este de 6,62% la nivelul lunii aprilie, ultimele date disponibile ale BNR. Chiar dacă DAE (dobânda anuală efectivă) trece de 8%, nivelul nu este mult cel al facilității de creditare al BNR, de 8%. La BNR, dobânda de referință este cea anunțată, de 7%, facilitatea de creditare este cu un punct procentual mai mare, de 8%, iar facilitatea de depozit, cu un punct procentual mai mică, de 6%. 

Comparativ cu aprilie 2023, dobânda medie pentru creditele acordate populației și aflate în derulare a scăzut de la 8,28% până la 7,56%. În cazul creditelor noi, dobânda s-a redus de la 7,93% anul trecut până la 6,62% anul acesta. Soldul creditelor acordate populației la sfârșitul lunii aprilie se ridica la 177,8 miliarde lei, conformd atelor BNR, în creștere cu 8,1 miliarde lei față de aprilie 2023. Majoritar acordate în moneda națională, adică 155,7 miliarde lei. De altfel, creditarea în lei continuă să crească în sold, iar cea în euro și alte valute să scadă. 

Din totalul creditelor acordate, 105,85 miliarde lei erau împrumuturi ipotecare, în creștere faorte mică față de aprilie 2023, când valoarea în sold se situa la 104,94 miliarde lei. O creștere mai mică de un miliard de lei, care confirmă faptul că multe dintre creditele ipotecare acordate anul trecut erau de refinanțare a unor împrumuturi mai vechi. În cazul creditelor pentru „consum și alte scopuri”, valoarea în sold a ajuns la 71,63 miliarde lei, în urcare de la 64,77 miliarde lei în aprilie anul trecut. O creștere de aproape 7 miliarde lei, adică puțin peste 10%, care arată apetența oamenilor pentru împrumuturi de valoarea mică, la care dobânda este fixă pe toată perioada creditului și nu mai există riscul de modificare pe parcus din cauza IRCC sau ROBOR. 

De altfel, indicele IRCC, de referință pentru creditele ipotecare, va coborâ la 5,86%, ceea ce ar permite scăderea în continuare a dobânzilor bancare, dar nu se știe cum va evolua în septembrie, când ar putea rămâne laaproximativ același nivel, dar fiind numărul reduc de tranzacții interbancare. Stagnarea IRCC în ultimul trimestru ar putea bloca o reducere mai semnificativă a dobânzilor pentru ipotecare. Indicele ROBOR, încă important pentru creditele mai vechi și nu numai, se situează la circa 6%.