Lucrătorii români sunt pe primul loc în Europa în ceea ce privește implicarea angajaților, relevă cel mai recent studiu Gallup State of the Global Workforce. A fi implicat la locul de muncă înseamnă că acești angajați consideră că munca lor are sens, se simt conectați la echipă și la organizația lor și fac eforturi suplimentare pentru colegi și clienți, scrie Bogdan Maioreanu, analist la eToro.
Aproximativ o treime (35%) dintre angajații români declară că sunt bine implicați la locul de muncă, cifra depășind media globală de 23% și fiind de trei ori mai mare decât media europeană de 13%, Italia situându-se pe ultimul loc cu 5% în ceea ce privește implicarea angajaților. Din păcate, continentul nostru se află pe ultimul loc în ceea ce privește implicarea angajaților la nivel global. Pe prima poziție din acest top se situează regiunea Asiei de Sud, urmată de Statele Unite și Canada. La coada clasamentului, cu puțin peste Europa, se află Orientul Mijlociu și Africa de Nord și Asia de Est – inclusiv China și Japonia.
Implicarea angajaților este considerată o măsură importantă pentru performanța la locul de muncă – dacă este scăzută, înseamnă că alți indicatori mai negativi sunt mari. Neimplicarea tăcută este ceea ce se întâmplă atunci când cineva se detașează psihologic de la locul de muncă. Este posibil ca aceștia să fie prezenți fizic sau să fie conectați la computer, dar nu știu ce trebuie să facă sau de ce este important ceea ce fac. La nivel global, aproape șase din 10 angajați se încadrează în această categorie. Combinat cu cifra de angajați dezinteresați în mod activ, implicarea scăzută costă economia globală 8,8 trilioane de dolari, adică 9% din PIB-ul global.
La nivel global, 44% dintre angajați au declarat că au resimțit stres în ziua precedentă. În România, 35% dintre lucrătorii chestionați au declarat că sunt stresați. În Europa, potrivit Gallup, cei mai stresați la locul de muncă sunt grecii, cu 60% dintre angajați.
Potrivit sondajului, în ciuda știrilor despre disponibilizări și a temerilor legate de recesiune, piața muncii este încă puternică, 48% dintre români considerând că acum este un moment bun pentru a-și găsi un loc de muncă. La nivel global, 51% dintre angajați urmăresc sau caută în mod activ un loc de muncă care să le ofere un salariu mai mare, bunăstare și oportunități de creștere și dezvoltare.
Timpul personal – sub presiune
Una din problemele erei digitale, în care angajatilor le este mai greu sa se deconecteze de munca, este echilibrul între slujba și viața personală – constatându-se că timpul personal devine din ce în ce mai restrâns, ceea ce poate consecințe negative pentru angajat, pentru companie și pentru economie. Pe termen scurt, problema poate duce la reducerea cheltuielilor de consum, iar apoi o posibilă epuizare și scăderea moralului. S-ar putea să fie greu pentru oameni să vadă dezavantajele sacrificării timpului personal și a vacanțelor, mai ales în contextul creșterii numărului de lucrători care se tem că Inteligența Artificială le va lua locul de muncă, ca să nu mai vorbim de o recesiune.
Trecând la o perspectivă pe termen mai lung, aici începe să fie puțin mai complicat. Există câteva domenii pe care companiile ar trebui să le analizeze și să facă tot ce pot pentru a contribui la îmbunătățirea lor. Gallup a descoperit că, atunci când au fost întrebați cum să îmbunătățească locul de muncă, 41% dintre lucrători caută o cultură organizațională mai bună sau o implicare mai mare, in timp ce doar 28% caută salarizare și beneficii mai bune și 16% își doresc wellbeing.
De asemenea, atunci când angajații sunt dezinteresați și stresați, inovația și creativitatea pot avea de suferit. Acest lucru poate împiedica creșterea economică pe termen lung, deoarece inovarea este un motor esențial al avansurilor și progreselor tehnologice.
În timp, lipsa de timp personal și stresul crescut la locul de muncă ar putea duce la probleme de sănătate pe termen lung. În cazuri extreme, acest lucru ar putea duce la creșterea costurilor de asistență medicală și la reducerea productivității. Dacă angajații prioritizează în mod constant munca în detrimentul vieții personale, aceasta poate duce la tensionarea relațiilor și la scăderea calității generale a vieții, iar acest lucru nu aduce niciun beneficiu economiei în general.
