Şeful UBS: Franţa are nevoie de măsuri dure pentru a depăşi criza datoriilor

Franţa trebuie să adopte măsuri fiscale dure pentru a restabili încrederea investitorilor şi a controla creşterea datoriei publice, deoarece ajustările minore nu vor fi suficiente pentru rezolvarea problemelor bugetare, a avertizat marţi Sergio Ermotti, directorul general al grupului bancar elveţian UBS, într-un interviu acordat CNBC.

Ermotti a comparat turbulenţele actuale de pe piaţa europeană a obligaţiunilor cu criza datoriilor suverane din zona euro din 2011, subliniind că dimensiunea economiei franceze ar putea face actualele dificultăţi mai greu de gestionat.

„Am trecut prin situaţii similare în ultimii 10-15 ani în Spania, Italia, Grecia şi Portugalia”, a declarat şeful UBS, adăugând că economiile care au traversat atunci crize severe se numără acum printre cele mai performante din Europa.

Potrivit acestuia, ţările europene care se confruntă în prezent cu presiuni asupra finanţelor publice ar putea avea nevoie de reforme comparabile pentru a restabili perspective credibile de creştere economică.

Întrebat dacă se referă la măsuri de austeritate, Ermotti a răspuns că sunt necesare „măsuri dure”, deoarece „micile schimbări treptate nu vor fi suficiente pentru a rezolva problema datoriei foarte mari”.

Randamentele obligaţiunilor guvernamentale franceze, cunoscute sub denumirea de OAT, au crescut puternic în ultimele săptămâni, pe fondul vânzărilor de titluri suverane europene şi al îngrijorărilor tot mai mari privind situaţia fiscală a Franţei.

Randamentul obligaţiunilor franceze cu scadenţa la zece ani se situa marţi după-amiază la aproximativ 4,77%, după o scădere de nouă puncte de bază. Costurile de împrumut ale Franţei au ajuns astfel să le depăşească pe cele ale Greciei şi Italiei.

Criza datoriilor a devenit şi o temă centrală a confruntării politice înaintea alegerilor prezidenţiale. Marine Le Pen, reprezentanta extremei drepte, a promis marţi reduceri substanţiale ale cheltuielilor publice pentru a ţine datoria sub control, avertizând că Franţa riscă, în cele din urmă, să intre în incapacitate de plată.

Mitch Reznick, responsabil pentru credit transfrontalier la Federated Hermes, a afirmat că Franţa a devenit rapid principalul punct de îngrijorare al pieţei europene a obligaţiunilor, iar investitorii încep să îi evalueze datoria mai degrabă ca pe cea a economiilor periferice ale zonei euro decât ca pe cea a statelor considerate cele mai sigure.

Investitorii îşi reduc expunerea la obligaţiunile franceze şi se orientează către titlurile germane, considerate mai sigure, ceea ce amplifică diferenţa dintre randamentele celor două ţări.

Diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor franceze şi germane la zece ani a depăşit 140 de puncte de bază, pe fondul datoriei publice ridicate, deficitelor bugetare mari, creşterii emisiunilor de obligaţiuni şi incertitudinii politice dinaintea alegerilor prezidenţiale.

Reznick consideră că o intervenţie a Băncii Centrale Europene este puţin probabilă în acest moment, dar avertizează că instituţia şi-ar putea modifica discursul dacă diferenţele dintre randamente vor continua să se amplifice.