Federaţia Sindicatelor din Instituţii de Cultură susţine că măsurile fiscal bugetare din OUG 34/2023 vor afecta desfăşurarea activităţii în teatre, biblioteci sau muzee, care vor fi obligate să funcţioneze cu un număr insuficient de angajaţi deoarece nu se mai pot face angajări. Astfel, frecvenţa evenimentelor culturale se va diminua, iar comasarea instituţiilor cu mai puţin de 50 de angajaţi va duce la desfiinţarea culturii la nivel naţional.
Federaţia Sindicatelor din Instituţii de Cultură a transmis, marţi, o scrisoare deschisă către premierul Marcel Ciolacu prin care atrage atenţia asupra unor pericole care pândesc instituţiile de cultură prin adoptarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare.
“Având în vedere situaţia de incertitudine, creată în instituţiile de cultură, odată cu OUG 34/2023 privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative apărută sub formă de proiect la 2.08.2023, având în vedere dreptul, garantat constituţional, la cultură, vă supunem atenţiei pericolele sesizate de semnatari (preşedinţi de organizaţii sindicale membre ale Federaţiei Sindicatelor din Instituţii de Cultură) care reclamă îngrijorarea faţă de imposibilitatea desfăşurării activităţii specifice în Instituţiile publice de cultură (spectacole şi concerte, teatre, biblioteci, muzee, etc.) începând cu toamna anului 2023”, se arată în debutul scrisorii deschise.
Semnatarii documentului susţin că, prin OUG 34/2023, se suspendă angajările în instituţiile de stat, iar în prevederile draftului ordonanţei de guvern ”privind unele măsuri fiscale bugetare în domeniul cheltuielilor publice” din luna august a anului curent, ”posturile vacante se desfiinţează”.
Sindicaliştii susţin că instituţiile de cultură vor fi obligate să funcţioneze cu un număr insuficient de angajaţi şi astfel vor fi obligate să contracteze servicii pe Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, pentru completarea personalului lipsă în vederea bunei desfăşurări a activităţii, iar în unele institutii nici prin această metodă nu se va putea completa personalul insuficient (biblioteci, muzee).
De asemenea, instituţiile de cultură vor fi nevoite să funcţioneze cu un colectiv care nu va mai fi omogen (colaboratorii vor fi de fiecare dată alte persoane), iar acest lucru va duce cu siguranţă la scăderea calităţii manifestărilor culturale.
Federaţia Sindicatelor din Instituţii de Cultură mai solicită ca reducerea sporului de condiţii vătămătoare sau periculoase să se aplice la salariul de 10.000 lei net, nu brut, întrucât un salariu brut de 10.000 înseamnă un salariu net de aproximativ 6.000 lei, “ceea ce nu reprezintă o remuneraţie exagerat de mare în România, ci una decentă, în condiţiile în care: rata inflaţiei e mare, preţurile cresc în fiecare lună, TVA-ul se modifică, costul coşului zilnic e tot mai împovărător, dobânzile la împrumuturile bancare, contractate de majoritatea angajatilor sunt la nivel maxim, orice diminuare salarială ar putea duce la incapacitate de plată a ratelor bancare şi la un disconfort social”.
Totodată, semnatarii scrisorii deschise au mai precizat că acordarea alocaţiei de hrană doar persoanelor care au venituri salariale brute de până la 10.000 lei este o discrimare, întrucât această facilitate a fost acordată tuturor angajatilor tocmai în ideea de a acoperi costurile tot mai ridicate ale coşului zilnic, a preţurilor crescute la alimente şi a inflaţiei galopante din ultimul an.
O altă măsură care îi îngrijorează pe angajaţii din instituţiile de cultură este legată de anularea posturilor vacante.
“Posturile vacante asigură fluxul de angajări în special în zona personalului artistic si al efectivului tehnic de scenă, precum si al personalului din biblioteci si muzee, unde, din cauza salariilor mici, demisiile sunt din ce în ce mai dese. În instituţiile de cultură personalul de specialitate trebuie să fie împrospătat relativ frecvent însă, din cauza nenumăratelor blocaje legislative asupra angajărilor, se înregistrează un deficit semnificativ. Schema de posturi în instituţiile de cultura trebuie să asigure dinamică şi mobilitate în funcţie de proiectele artistice şi nevoile instituţiei. Milităm pentru introducerea instituţiilor de cultură sub incidenţa art. VI alin (3) – exceptii – în categoria unitaţilor în care numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcţii aprobate potrivit legii se reduce cu minim 30%, întrucât, în prezent, numărul de personal al institutiilor de cultura este mult subdimensionat”, mai precizează documentul.
O altă problemă semnalată de Federaţia Sindicatelor din Instituţii de Cultură se referă la voucherele de vacanţă.
“Condiţionarea acordării voucherelor în funcţie de salariul brut (până la 10.000 lei brut lunar) va crea inechităţi în sistem. Suma de 1450 lei pentru bugetari este o compensaţie, un sprijin financiar la salariile mici cu care sunt remunerate unele funcţii din sistem si o încurajare a dezvoltării turismului naţional. Salariul unui angajat trebuie să respecte grila de încadrare aprobată, acordarea voucherelor de vacanţă neavând nicio legatură cu acest aspect”, a mai transmis sursa citată.
Federaţia Sindicatelor din Instituţii de Cultură aduce în atenţie şi sporurile pentru condiţii grele/vătămătoare de muncă.
“Sporurile pentru condiţii grele sau vătămătoare de muncă sunt oricum plafonate, în prezent, la nivelul salariilor din 2018 prin prevederile OUG 114/2018, OUG 1/2020, OUG 226/2020, OUG 130/2021 şi 168/2022 în tot sectorul bugetar, deci nu se află la nivelul de 15% din salariile de bază nici în sectorul Cultură. Atragem atenţia că sporul pentru condiţii de muncă este o componentă salarială menită să compenseze efectele negative asupra sănătăţii salariaţilor, generate de specificul profesiei culturale şi care nu pot fi evitate. Există documentate numeroase boli profesionale dezvoltate de salariaţii din sectorul cultural, sporurile fiind o modalitate de a susţine financiar angajaţii din cultură în tratarea afecţiunilor care apar de-a lungul carierei sau în perioada de pensionare şi care lasă frecvent consecinţe grave şi/sau permanente. Aceste sporuri nu reprezintă privilegii şi nici nu sunt sume considerabile, ci nişte realităţi documentate, având valori infime în comparaţie cu riscurile dezvoltate de profesiile din cultură. Aşadar vă rugăm să nu desconsideraţi sănătatea artiştilor, muzeografilor, bibliotecarilor, personalului tehnic, administrativ. Diminuarea veniturilor salariaţilor va aduce şi un efect în lanţ asupra economiei, toate aceste drepturi salariale fiind supuse impozitului şi contribuţiilor sociale/sănătate, astfel reducerea lor va determina şi o reducere a veniturilor statului”, a mai transmis Federaţia Sindicatelor din Instituţii de Cultură.
Un alt pericol identificat de angajaţii din instituţiile de cultură în OUG 34/2023 se referă la bugetarea instituţiilor de cultură.
“O problemă majoră va fi dispariţia festivalurilor, frecvenţa evenimentelor culturale se va diminua, vor creşte preţurile biletelor/cardurilor de acces şi implicit se va diminua dramatic numărul spectatorilor, vizitatorilor şi utilizatorilor de biblioteci şi muzee, ceea ce va avea un impact negativ asupra accesului la cultură al societăţii şi la «Romania educată», dar va duce şi la scăderea veniturilor la bugetul de stat”, se mai menţionează în scrisoarea către premierul Ciolacu.
De asemenea, Federaţia Sindicatelor din Instituţii de Cultură a menţionat că desfiinţarea/comasarea instituţiilor de cultură cu mai puţin de 50 de angajaţi atrage, implicit, desfiinţarea culturii la nivel naţional.
“Comasarea instituţiilor de cultură va afecta identitatea artistică, actul cultural, diversitatea multiculturală naţională, schimbul de experienţă artistică, păstrarea, gestionarea şi valorificarea memoriei documentare şi patrimoniului cultural naţional al ţării, în schimb va uşura controlul politicului asupra culturii prin intermediul managerilor impuşi prin concursuri «aranjate» şi manipularea fondurilor către clientela politică”, se arată în finalul scrisorii deschise, semnatarii cerând premierului să nu împieteze accesul la cultură al poporului român.
Semnatarii acestui document sunt:
Suciu Roxana – Sindicatul Transilvania ART
Petcu Mircea – Sindicatul „Scena” din Opera Naţională Română Timişoara
Bucur Elena – Sindicatul Bibliotecii Naţionale a României – SBNR
Berechet Luminiţa – Sindicatul Liber Independent al Bibliotecii Academiei Române
Mircea Holiartoc – Sindicatul Operei Braşov
Dumitraşcu Adrian – Sindicatul din Teatrul Muzical „Nae Leonard” Galaţi
Rif Menuţa-Anica – Sindicatul Artă şi Cultură Timiş
Uncruţiu Cristina – Sindicatul Teatrului pentru Copii şi Tineret „Merlin” Timişoara
Stan Victor – Sindicatul Salariaţilor din Cultură Filarmonica „Banatul” Timişoara
Roman Gina – Sindicatul Liber al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti
Grădinaru Ovidiu – SIS din Teatrul „S. Alexandrescu” Braşov
Baker Karl – Sindicatul Teatrului „Toma Caragiu” Ploieşti
Marius Manole – Sindicatul Actorilor din Teatrul Naţional Bucureşti
Sima Mihăiţă – Sindicatul Teatrului Dramatic Ioan D. Sârbu Petroşani
Dorin Măciucă – Sindicatul Liber al Artiştilor Instrumentişti din Fil. „Oltenia”
Marius Aftaragaci – Sindicatul ArtIS Moldova – Opera Naţională Română Iaşi
Obrad Eugen – Sindicatul Liber al Teatrului Naţional „M.Eminescu” Timişoara
Dimitri Bogomaz – Sindicatul Independent al Angajaţilor Teatrului Odeon
