Studiu. Legătura dintre retailul de modă, obiceiurile de cumpărare și relația consumatorilor cu propriul corp

Cu peste 20.000 de participanți din 9 țări europene, printre care și România, GLAMI, platformă europeană lider în descoperirea modei, prezintă rezultatele celui mai „personal” sondaj fashion de până acum, care își propune să înțeleagă legătura dintre retailul de modă, obiceiurile de cumpărare și relația consumatorilor cu propriul corp.

Reprezentarea corporală și retailul de modă în România

În lumea de astăzi, caracterizată de un ritm alert și atractiv din punct de vedere vizual, conștientizarea aspectului corporal a apărut ca un concept puternic, ce influențează modul în care ne percepem pe noi înșine și rezonăm cu industria modei. Unul dintre subiectele majore ale ultimului deceniu este următorul: promovează industria modei standarde realiste ale corpului? Din păcate, mai puțin de jumătate dintre româncele participante la sondaj au fost de acord, într-un procent de 43%. Bărbații au însă o perspectivă puțin mai optimistă – 49% dintre ei au descris standardele de frumusețe în modă ca fiind realiste.

Interesant este faptul că atunci când au fost întrebați dacă standardele sunt mai nerealiste pentru un gen decât pentru altul, 58% dintre respondenții masculini au spus că ele sunt la fel de nerealiste pentru ambele categorii, un procent mai mare decât cel al femeilor de aceeași părere (51%).

Care sunt tipurile corporale ce nu sunt reprezentate suficient în moda românească

Nu este o minciună faptul că există o cerere mare la nivel global pentru modelele în vârstă – modele de 60, 70, 80 și chiar 90 de ani sunt prezente atât în industria fashion, dar mai ales în cea de beauty. Așa-numitul „silver wave” se desfășoară deja pe podiumurile cele mai renumite ale lumii. Dar este acest lucru vizibil pentru consumatorii români obișnuiți? Se simt ei reprezentați?

Femeile care au participat la sondajul GLAMI în România descriu situația consumatorilor subreprezentați în publicitatea dedicată articolelor vestimentare astfel: 43% consideră că persoanele în etate și de vârstă mijlocie nu au expunere suficientă, 50% dintre respondente consideră că persoanele cu proporții corporale diferite față de cele standard (altele decât siluetele clepsidră în cazul femeilor sau șoldurile înguste în cazul bărbaților) nu sunt suficient reprezentate în moda din țara noastră, 36% consideră că persoanele plus size nu sunt suficient de prezente în reclamele de modă, 27% cred că persoanele scunde nu au vizibilitate, persoanele cu greutate medie nu sunt expuse în opinia a 26% dintre participanții la studiu. De asemenea, mai sunt subreprezentate tipurile de corpuri cu dizabilități vizibile – pentru 21% dintre cei care au participat la sondaj, persoanele cu anomalii ale pielii – pentru 9% din cei care au răspuns, persoanele foarte slabe – pentru 8% dintre cei chestionați, persoanele înalte – pentru 7% dintre respondenți, persoanele cu o constituție atletică – pentru 6% dintre români.

De cealaltă parte, iată ce au răspuns bărbații: persoanele cu proporții corporale diferite față de cele standard (altele decât siluetele clepsidră în cazul femeilor sau șoldurile înguste în cazul bărbaților) – 39% dintre participanții la studiu cred că acestea nu sunt suficient reprezentate, persoanele în etate și de vârstă mijlocie – 23% dintre respondenți au considerat că nu au prezență suficientă în modă, persoanele plus size – 20% dintre bărbați au considerat că nu sunt suficient de prezente în reclamele/imagistica de modă din țara noastră, persoanele scunde – procentul celor care nu le-au considerat prezente este de 19%, persoanele cu greutate medie – 24% dintre respondenți au spus ca acestea nu se bucură de expunere, tipurile de corpuri cu dizabilități vizibile – 15% dintre participanți consideră că nu au reprezentare suficientă, persoanele cu anomalii ale pielii – 5% dintre chestionați au spus că nu sunt suficient de vizibile, persoanele foarte slabe – 12% dintre participanți nu le văd suficient de prezente în modă, persoanele înalte – 11% dintre cei care au luat parte la sondaj nu le percep ca fiind destul de bine reprezentate în modă, persoanele cu o constituție atletică – un procent de 7% dintre cei care au răspuns la întrebări au spus că nu sunt vizibile în reclamele ori prezentările de produse/pe podiumuri.

Sumarizând, 77% dintre femeile participante la studiu consideră că publicul, cu varietatea sa de forme corporale, ar trebui să se simtă inclus în industria modei, în timp ce bărbații împărtășesc această opinie într-un procent de 64%.

Au conceptele de body positivity și acceptare un rol în decizia de cumpărare?

Da, chiar unul de-a dreptul semnificativ! 49% dintre respondente și 46% dintre respondenții din România au fost influențați să cumpere articole de modă de la un anumit brand dacă au simțit că acesta are o atitudine pozitivă față de incluziunea mai multor tipuri corporale.

Totuși, 42% dintre femei și, în egală măsură, 42% dintre bărbați sunt neutri față de achiziționarea articolelor vestimentare de la branduri care nu au reprezentat diferite tipuri și forme corporale în reclame.

Date despre cercetare

Rezultatele sondajului provin din chestionarul completat de 3092 de utilizatori români ai GLAMI.ro. 78% din eșantion a fost format femei, 21% din bărbați, iar un procent de 1% nu și-a precizat sexul. Colectarea datelor a avut loc în primele zece zile ale lunii iunie, anul 2023.

Despre GLAMI

GLAMI România a fost lansată în iunie 2017. Cea mai importantă platformă online europeană de descoperire a modei are peste 400 de magazine partenere înregistrate pe www.glami.ro și peste 1 milion de produse de la aproape 12.000 de branduri. GLAMI se angajează să dezvăluie date și informații relevante despre starea sectoarelor de e-commerce în țările în care operează, prin proiectul de analiză pe termen lung Fashion (Re)search. GLAMI Fashion (Re)search este singurul sondaj în derulare dedicat modei, care observă, monitorizează și înregistrează tendințele actuale din 9 țări europene. GLAMI România face parte din GLAMI Group, companie care își dorește să simplifice procesul de descoperire a modei prin intermediul tehnologiei și care este prezentă în 14 țări din întreaga lume.