Evoluția economiei autohtone în anul care de-abia a început depinde într-o mare măsură de ce se va întâmpla cu principalii parteneri comerciali externi. O scădere a cererii în marile piețe occidentale s-ar resimți negativ până la firul ierbii în România, putând afecta mii de firme și sute de mii de angajați.
În primele nouă luni ale lui 2023, companiile românești au vândut peste hotare produse în valoare de circa 70 de miliarde de euro, cu majoritatea livrărilor (respectiv 51 de miliarde de euro) în interiorul Uniunii Europene. Și, după cum ne-am obișnuit deja, o mare parte a acestor exporturi (mai exact peste 31 de miliarde de euro sau circa 45% din total) o reprezintă categoria „mașini și echipamente de transport”, unde sunt incluse diverse tipuri de echipamente, aparate ori componente, însă care este dominată de echipamentele de transport și accesoriile lor (cu exporturi de peste 16 miliarde de euro în ianuarie-septembrie 2023).
Cea mai importantă piață externă pentru companiile autohtone este, de departe, Germania, unde am expediat mărfuri de 14,8 miliarde de euro, reprezentând nu mai puțin de 29% din exporturile către piața comună europeană și peste o cincime din toate exporturile românești. Nici nu e de mirare că tot mai mulți ochi se îndreaptă spre semnalele destul de contradictorii venite în ultimul timp dinspre „motorul economic al Europei”. Astfel, dacă la sfârșitul lui noiembrie 2023 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) prognoza o scădere a PIB cu 0,1% pentru 2023, și o creștere modestă, de 0,6%, în 2024, iar Bundesbank spunea că „de la începutul lui 2024 economia germană se va întoarce, cel mai probabil, pe pantă și va câștiga viteză în mod gradual”, la mijlocul lui decembrie Institutul Economic German (IW) susținea că, cel mai probabil, scăderea PIB din 2023 va fi de 0,5%, iar condițiile pentru o revenire pe creștere în 2024 „rămân nesatisfăcătoare, ca urmare a disputelor legate de modul în care va arăta bugetul public”.
Emoții și speranțe
Nu sunt disponibile prea multe informații despre care sunt exact firmele românești cel mai expuse pe piața germană. Însă se știe că în primele trei trimestre ale anului trecut peste două treimi din exporturile către această destinație au fost din categoria „mașini și echipamente de transport” și există câteva exemple care demonstrează cât de strânse sunt legăturile comerciale cu cea mai mare țară din UE. În 2021, de pildă, s-a calculat că 11% din autovehiculele produse în România în anul precedent au fost vândute în Germania, în timp ce la începutul lui 2023 uzinele Dacia au dezvăluit că 11% dintre cele 100.000 de Dacia Jogger fabricate în România până la acel moment fuseseră livrate pe piața germană. Fabricile Mercedes Benz din Sebeș și Cugir sunt, desigur, mult mai strâns legate de industria teutonă. Și într-o mai mică ori mai mare măsură conexiunile există aproape pentru oricare dintre sutele de unități care manufacturează piese și componente auto.
Dar nu doar în industria de automotive expunerea este atât de semnificativă. Grupul Transavia, specializat în carne de pui, exportă în total cam 30% din producție, iar Germania pare a fi principala piață de desfacere de peste hotare. La fel este și în cazul industriei de mobilă, care a ajuns să exporte, potrivit unor estimări din domeniu, până la 90% din ce iese pe poarta fabricilor, cu circa o cincime din mărfuri ajungând în Germania. Asta în timp ce apicultorii, care exportă circa 50% din producție, au și ei tot Germania pe primul loc în topul destinațiilor.
Motive de îngrijorare?
Tot în primele trei trimestre ale anului trecut, produse românești în valoare de șapte miliarde de euro, reprezentând aproape 14% din totalul exporturilor către state UE, au plecat către parteneri italieni. Acest lucru plasează firmele din peninsulă pe locul al doilea în topul partenerilor comerciali externi și, drept urmare, atenția multor antreprenori autohtoni este focalizată pe modul în care se comportă economia italiană. Banca Națională de la Roma anunța în decembrie anul trecut că economia locală a crescut cu 0,7% în 2023, dar că rata de majorare a PIB se va reduce la 0,6% în 2024, invocând în sprijinul acestei prognoze „semne de slăbiciune ciclică prelungită”. Din fericire, rata anuală a inflației ar urma să se reducă la 1,9%, ceea ce ar putea stimula consumul. Și în cazul Italiei industria auto românească este printre principalii exportatori. Însă și pentru sectoarele de mobilier, încălțăminte, tâmplărie ori produse alimentare Italia este o piață importantă, uneori cea mai importantă.
Urmează în topul exporturilor Franța, care a cumpărat în perioada ianuarie-septembrie 2023 mărfuri românești de aproape 4,5 miliarde de euro (8,8% din exporturile autohtone către Uniunea Europeană), și Ungaria, cu circa 4,1 miliarde (8% din totalul comerțului cu UE). Economia din Hexagon nu arată prea grozav, cu o creștere a produsului intern brut de doar 0,8% în 2023 și de 0,9% în 2024, conform prognozelor Băncii Naționale a Franței. Totuși, se arată în cel mai recent raport al instituției, „economia va ieși gradual din inflație fără a suferi o recesiune”. Același document arată că „în 2024 creșterea ar urma să fie stimulată într-o măsură mai mare de consumul gospodăriilor, datorită scăderii ratei inflației (de la o medie de 5,7% în 2023 la 2,4% în 2024), care va crește puterea de cumpărare, dar și ca urmare a reducerii ratei de economisire”.
Impact evitat
Franța este, parțial și datorită faptului că grupul Renault deține fabrica de la Mioveni, una dintre cele mai mari piețe externe pentru autovehiculele Dacia produse în România. După cum au dezvăluit cei de la Dacia în urmă cu aproape un an, aproape o cincime din modelele Jogger manufacturate în Argeș au fost vândute în Franța. De altfel, jumătate din exporturile către Franța au fost în primele trei trimestre din 2023 din categoria „mașini și echipamente de transport”. Astfel încât o scădere chiar nu tocmai serioasă a cererii pe o piață atât de importantă poate însemna o scădere a producției pentru uzinele din Mioveni, care, la rândul lor, ar fi nevoite să reducă numărul de comenzi spre numeroșii lor furnizori autohtoni. S-a calculat că un număr de câteva sute de companii cu circa 150.000 de angajați depind direct de relațiile cu Dacia și nu mai e nevoie să explicăm cât de ușor se poate transforma o scădere a cererii de la principalul ori singurul client în dificultăți majore pentru o IMM. Aceasta s-ar putea vedea nevoită, de pildă, să-și reducă personalul, iar astfel de decizii aparent neglijabile pot produce efecte în cascadă la nivelul întregii economii.
Să sperăm că nu va fi, totuși, cazul de ajustări semnificative în ceea ce privește activitatea și structura principalului sector industrial, asta mai ales că aparent există motive de optimism chiar și în cazul uneia dintre economiile cele mai afectate de recentele crize. Este vorba despre Ungaria, unde creșterea economică s-a oprit în 2023, în timp ce de prin 2021 rata inflației a fost printre cele mai mari (și în destule momente chiar mai mare) dintre statele UE. Ceea ce, desigur, a erodat semnificativ puterea de cumpărare și a dus la o scădere a cererii pe piața internă.
Totuși, se pare că dinspre Budapesta au început să vină și vești ceva mai bune. Astfel, dacă în ianuarie 2023 rata inflației era de nu mai puțin de 26% comparativ cu un an în urmă (cu o scumpire medie de 47% a produselor alimentare), în noiembrie 2023 ea scăzuse accentuat, la „doar” 9,6% (7,9% pentru produsele alimentare). „Economia maghiară s-a contractat în primele trei trimestre ale lui 2023, însă pentru cel de-al patrulea trimestru ne așteptăm la o revenire în zona pozitivă. De asemenea, prognozăm o majorare a PIB cu 2,5% până la 3,5% în 2024 și de 3,5% până la 4,5% în 2025”, spunea recent Barnabás Virág, vicepreședinte al Băncii Naționale a Ungariei.
Datele de mai sus ne arată că cel mai probabil marile piețe de desfacere ale României au reușit să treacă în 2023, cu (relativ) succes, peste provocările economice și că sunt mari șanse ca în 2024 indicatorii lor economici să arate ceva mai bine. Ceea ce ar reprezenta, desigur, o gură de oxigen și pentru economia locală și pentru noi toți.
