Tranzacția care poate schimba piața îngrășămintelor din România

Compania de stat Romgaz se pregătește să preia combinatul de îngrășăminte chimice Azomureș de la compania elvețiană Ameropa într-o tranzacție evaluată la circa 69 milioane de euro și anunță investiții de 478 milioane euro până în 2031. Conducerea Romgaz va cere în iulie aprobarea acționarilor pentru achiziția combinatului care la capacitate maximă ar putea acoperi aproximativ 90% din necesarul național de îngrășăminte.

Redeschiderea combinatului Azomureș ar crea premisele unei utilizări mai eficiente a gazelor naturale din Neptun Deep, proiect dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz în Marea Neagră. În ultimii ani, producția de îngrășăminte azotoase a fost puternic afectată de scumpirea gazelor, fenomen resimțit la nivelul întregii industrii europene după declanșarea războiului din Ucraina.

Declinul Azomureș

Combinatul, aflat în proprietatea companiei Ameropa din 2012, este oprit din noiembrie 2025, după ce și în anii anteriori a trecut prin mai multe perioade de suspendare a activității. Datele financiare arată că Azomureș a încheiat anul 2025 cu o pierdere netă de 1,24 miliarde de lei, de peste două ori mai mare decât cea raportată în 2024, când compania a consemnat un minus de 505 milioane de lei. Este cel mai slab rezultat financiar din istoria recentă a combinatului, care se pregătește să transfere activele de producție către Romgaz. Costurile totale ale Azomureș au ajuns in 2025 la 2,46 miliarde de lei, depășind veniturile totale cu peste un miliard de lei. Cifra de afaceri a scăzut cu aproape 27%, de la 1,57 miliarde de lei în 2024 la 1,15 miliarde de lei. Rezultatul pe anul trecuta fost o pierdere brută de 1,26 miliarde de lei.

Cum va arăta tranzacția de preluare

Valoarea tranzacției se ridică la aproximativ 69 de milioane de euro, sumă care va fi plătită integral la închiderea operațiunii. Acordul vizează transferul unei afaceri aflate în funcțiune și cuprinde activele, contractele comerciale, autorizațiile, stocurile și angajații necesari pentru desfășurarea în continuare a producției. Contractul prevede un preț de 46,46 milioane de euro, la care se adaugă până la 49,8 milioane de lei pentru materii prime și consumabile și până la 68,78 milioane de lei pentru costurile de menținere a activității până la finalizarea tranzacției. Acționarii Romgaz vor decide, prin vot, la începutul lunii viitoare, dacă aprobă propunerea conducerii de a prelua activele necesare activității de producție a combinatului, precum și personalul aferent.

Romgaz susține, într-o prezentare adresată acționarilor, că integrarea Azomureș poate securiza o cerere internă importantă pentru gazele naturale produse de companie, în special în perspectiva creșterii producției odată cu dezvoltarea proiectului offshore din Neptun Deep. Totodată, compania apreciază că operațiunea poate funcționa ca un „hedge natural” împotriva volatilității prețului gazului. În perioadele cu prețuri reduse la gaze, costul materiei prime pentru producția de îngrășăminte scade, ceea ce poate susține profitabilitatea segmentului industrial. Din perspectivă națională, Romgaz consideră că menținerea unei capacități interne de producție a îngrășămintelor are relevanță strategică pentru securitatea alimentară, reducerea dependenței de importuri și creșterea rezilienței economice. 

Investiții de amploare pentru repornirea combinatului

Preluarea combinatului prezintă însă și riscuri, potrivit documentului pus la dispoziția acționarilor. Astfel, o parte importantă a instalațiilor de la Azomureș a fost construită între 1968 și 1981, iar necesarul de investiții pentru modernizare și tranziție verde este estimat la aproximativ 478 milioane euro până în 2031. Romgaz atrage atenția și asupra riscului de oportunitate al utilizării interne a gazului. În anumite condiții de piață, valoarea economică obținută din vânzarea directă a gazului ar putea depăși profitul realizat prin transformarea acestuia în îngrășăminte. Compania va fi expusă, de asemenea, la volatilitatea pieței îngrășămintelor și la ciclurile agriculturii, influențate de prețurile cerealelor, condițiile meteorologice, nivelul subvențiilor și concurența importurilor. Un alt risc major este cel de mediu. Integrarea Azomureș va conduce la creșterea amprentei de carbon a grupului Romgaz și la costuri suplimentare legate de certificatele europene de emisii. În consecință, strategia de decarbonare a companiei va trebui revizuită pentru a include noua activitate industrială. Preluarea activelor Azomureș trebuie privită dincolo de criteriile unei investiții financiare clasice, arată conducerea Romgaz. Compania susține că tranzacția are o justificare strategică solidă prin integrarea pe lanțul valoric al gazului, susținerea industriei naționale și consolidarea securității alimentare a României. În același timp, succesul proiectului va depinde de capacitatea Romgaz de a gestiona investițiile necesare, costurile de mediu, competitivitatea producției europene de îngrășăminte și echilibrul economic dintre valorificarea gazului ca materie primă și comercializarea acestuia pe piață.

Bruxelles-ul pregătește taxe mai mari pentru gazele naturale

Temerile Romgaz privind efectele creșterii amprentei de carbon sunt pe deplin justificate, în condițiile în care Comisia Europeană vrea ca statele membre ale Uniunii Europene să taxeze gazele naturale la un nivel mai ridicat decât electricitatea prin introducerea unei noi taxe pe carbon. Prețul gazului, cărbunelui, păcurii, benzinei și motorinei va fi mai mare cu 3-15% față de prezent odată cu aplicarea noii scheme de comercializare a certificatelor de emisii de carbon -ETS2, în varianta de draft a noilor reglementări pregătite de către Executivul comunitar, arăta o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă. „România nu trebuie să conteste obiectivul reducerii emisiilor, ci felul în care sunt împărțite costurile, ritmurile și avantajele tranziției. Aici există teren real de argument. România a redus deja foarte mult emisiile: EEA arată o scădere a emisiilor totale de gaze cu efect de seră de 59,5% în 2023 față de 1990, iar fișa Comisiei pentru România indică emisii nete în 2023 cu 74,5% sub nivelul din 1990. În paralel, Comisia nota că în 2021 România era sub plafonul anual din sectoarele ESR cu circa 4,9 MtCO2e”, arată Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

În acest context, dezbaterea nu mai este dacă tranziția trebuie realizată, ci în ce condiții și cu ce costuri. „Asta susține un argument politic puternic care trebuie valorificat. România nu vine la masa europeană ca restanțier, ci ca stat care a livrat deja reduceri semnificative și care cere ca efortul istoric să fie recunoscut în designul prezent și viitor al politicilor climatice. Problema trebuie pusă astfel: nu «vrem tratament preferențial fiindcă nu ne convine ETS», ci «vrem o construcție ETS și un pachet de tranziție care pornesc de la realități corect măsurate și de la contribuțiile deja făcute de statele membre»”, explică Dumitru Chisăliță.

În anii următori, miza pentru România nu va fi doar respectarea țintelor climatice europene, ci și capacitatea de a negocia condiții care să țină cont de realitățile economice locale și de eforturile deja făcute. În joc nu sunt doar obiectivele de mediu, ci și competitivitatea industriei și costurile suportate de populație.