Timp liber

Trei din patru români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii

Posted on

Aproximativ 73% dintre români declară că nu ar putea acoperi o cheltuială neprevăzută echivalentă cu șase salarii lunare, în condițiile în care doar 31,1% au economii suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni, arată studiul Barometrul Datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România.

Potrivit cercetării, aproape șase din zece români (57,9%) reușesc să economisească într-o lună obișnuită, însă acest comportament nu se traduce automat într-o rezervă suficientă pentru situații financiare majore.

‘Echilibrul financiar începe cu un prim pas: înțelegerea propriilor resurse, asumarea deciziilor și capacitatea de a planifica pentru viitor. Educația financiară joacă un rol esențial în acest proces, pentru că le oferă oamenilor reperele necesare pentru a-și gestiona veniturile, cheltuielile și obligațiile financiare. La KRUK, considerăm că gestionarea responsabilă a datoriilor este o componentă importantă a echilibrului financiar. Atunci când oamenii înțeleg ce opțiuni au la dispoziție și pot identifica soluții adaptate situației lor, își recapătă controlul asupra propriilor finanțe și pot construi, pas cu pas, premisele independenței financiare. Ne asumăm rolul de a contribui la acest demers prin informare, educație financiară și dialog, pentru ca fiecare persoană să poată lua decizii mai bine fundamentate și să privească viitorul cu mai multă încredere’, a declarat Cosmina Marinescu, CEO KRUK România, citată într-un comunicat transmis marți AGERPRES.

Datele studiului arată că doar 26,9% dintre respondenți consideră că ar avea resursele necesare pentru a face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii lunare.

Diferențele sunt vizibile și în funcție de vârstă. Astfel, doar 20,5% dintre persoanele cu vârste între 56 și 65 de ani ar putea acoperi o asemenea cheltuială, comparativ cu 26,9% la nivelul întregului eșantion.

În același timp, Indicele Sustenabilității Financiare (ISF) a coborât la 50 de puncte în 2026, de la 52 în 2025 și 56 în 2024.

Ponderea persoanelor aflate într-o situație financiară fragilă a crescut de la 27,2% la 33,7%, în timp ce proporția celor cu o bună sustenabilitate financiară a scăzut de la 33,4% la 28,1%.

În rândul celor care economisesc, suma mediană pusă deoparte lunar este de aproximativ 1.000 de lei, în timp ce media a crescut de la aproximativ 1.900 de lei în 2025 la 2.200 de lei în 2026.

Cercetarea relevă diferențe semnificative între categoriile de populație în ceea ce privește economisirea. Aproape trei sferturi dintre persoanele cu studii superioare (73,1%) spun că economisesc lunar, iar în București-Ilfov procentul ajunge la 68,6%, notează sursa citată.

Tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani economisesc într-o proporție de 68,1%, în timp ce în mediul urban ponderea este de 61%.

Numerarul rămâne principala formă de economisire, fiind menționat de 64,4% dintre cei care pun bani deoparte.

În ceea ce privește motivele pentru care românii nu economisesc, lipsa resurselor financiare este indicată de 83% dintre cei care nu pun bani deoparte. Instabilitatea economică este menționată de 80,1%, iar cheltuielile mai mari decât veniturile de 78,1%.

Studiul arată, totodată, că 12% dintre respondenți declară că au cel puțin o plată restantă. Valoarea medie a restanțelor a rămas constantă în 2026 față de 2025, respectiv sub 4.200 de lei.

Cele mai mari valori medii ale restanțelor sunt înregistrate în cazul creditelor bancare și al celor acordate de instituțiile financiare nebancare, unde suma ajunge la aproximativ 5.800 de lei, urmate de împrumuturile de la cunoștințe, cu aproape 5.700 de lei. Restanțele la facturi și servicii au o valoare medie de aproximativ 2.000 de lei.

În privința educației financiare, 70,3% dintre români consideră că au nevoie să își îmbunătățească nivelul de cunoștințe, deși 72% își evaluează propriile cunoștințe în domeniu ca fiind ridicate.

Totodată, 31,2% dintre respondenți declară că nu își planifică niciodată bugetul personal sau familial.

Pentru a sprijini accesul la informații despre gestionarea banilor și a obligațiilor financiare, Kruk dezvoltă platforma de educație financiară ‘La Datorie’. Platforma reunește articole, materiale video, podcasturi și resurse practice despre bugetul personal, economisire, împrumuturi și gestionarea datoriilor.

În ceea ce privește prioritățile de cheltuieli, utilitățile și serviciile de bază (91,3%) și alimentele (85,5%) rămân pe primele locuri.

Sănătatea urcă de pe locul al patrulea pe locul al treilea, fiind menționată de 75,4% dintre respondenți. Serviciile precum abonamentele, transportul, educația și timpul liber ajung pe locul al patrulea, cu 73,7%, mai arată analiza.

Plata datoriilor și a restanțelor coboară de pe locul al treilea pe locul al cincilea, fiind menționată de 71,6% dintre respondenți. Plata creditelor ajunge pe locul al șaselea, cu 63,9%.

De asemenea, 90,8% dintre români consideră că fiecare persoană are obligația morală de a-și plăti datoriile la timp. Pentru 35,9% dintre persoanele cu restanțe, principalul motiv pentru care vor să își achite datoriile este că acest lucru este cinstit și moral, în timp ce 26% spun că urmăresc să își recapete liniștea și să reducă stresul.

Studiul Barometrul Datoriilor 2026 a fost realizat de Kantar România pentru Kruk România, pe un eșantion național reprezentativ de 1.002 respondenți, bărbați și femei cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Cercetarea a fost realizată prin metoda CATI (interviuri telefonice), în perioada august-septembrie 2026. Rezultatele sunt comparate cu cele ale studiului din 2025, realizat pe un eșantion de 1.001 respondenți.

Marcată anual pe 17 noiembrie, Ziua Fără Datorii este dedicată promovării responsabilității financiare și a unei relații echilibrate cu banii. În România, inițiativa este marcată din 2011.

Cele mai citite știri

Exit mobile version