Valentin Ionescu, ASF: Piaţa locală de asigurări e pe cale să devină a doua cea mai mare piaţă din CEE până în 2030

Viitorul pieţei asigurărilor din România pare promiţător datorită mai multor schimbări în cadrul de reglementare, progreselor tehnologice şi creşterii a gradului de conştientizare, susţine Valentin Ionescu, şeful Direcţiei Generale Asigurări din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

„Industria asigurărilor din Romania se va alinia probabil noilor tendinţe, cum ar fi inovarea de noi produse, distribuţia multiplă o mai bună gestionare a daunelor. Având în vedere evoluţiile, dimensiunea ţării şi populaţia, estimez că piaţa locală de asigurări este pe cale să devină a doua cea mai mare piaţă din CEE până în 2030”, subliniază Valentin Ionescu, într-o analiză publicată pe site-ul www.studiifinanciare.ro.

În opinia sa, piaţa asigurărilor joacă un rol vital în sectorul financiar. Companiile de asigurări, prin fondurile lor acumulate din prime, investesc în moduri care contribuie la creşterea economiei. „Sistemul de asigurare organizat oferă numeroase avantaje directe şi indirecte individului, familiei, afacerilor, comunităţii şi ţării în ansamblu, precum şi industriei şi comerţului. Ca urmare, extinderea sectorului asigurărilor din România va contribui pe viitor semnificativ la creşterea PIB-ului. Pentru ca acest lucru să se întâmple, există o nevoie presantă de a pătrunde în zonele insuficient asigurate. Cu toate acestea, este foarte evident că, în ciuda progreselor tehnologice, interfaţa umană va continua să joace un rol important în creşterea gradului de penetrare a asigurărilor”, transmite Valentin Ionescu.

Potrivit sursei citate, asigurătorii trebuie să îşi menţină concentrarea pe selecţia disciplinată a riscurilor prin practici solide de subscriere susţinute de informaţii detaliate despre risc, iar asigurătorii imobiliari trebuie să acorde o atenţie deosebită evaluărilor şi impactului potenţial al expunerilor la catastrofe naturale.

„Riscurile cibernetice vor continua să necesite controale şi măsuri de securitate stricte. În timp ce întâlnirile în persoană au rămas esenţiale în construirea relaţiilor, discuţiile virtuale au apărut ca o abordare valoroasă şi eficientă pentru părţile implicate”, a transmis el.

Ionescu consideră că provocările cheie cu care se va confrunta piaţa asigurărilor, pe scurt, vor fi: stabilizarea relaţiei dintre stakeholderii implicaţi (societăţi de asigurări- unităţi reparatoare- societăţi de constatare a daunelor) AI, blockchain, digitalizare, personalizare (produse tailor made), precum şi angajarea şi păstrarea talentelor calificate din punct de vedere tehnic. Pentru asigurători ofertele personalizate, bazate pe datele colectate de la dispozitive portabile şi telematice vor fi cheia în tarifare şi în creşterea gradului de cuprindere.

Nu în ultimul rând, în opinia preşedintelui ISF, companiile de asigurări locale se luptă să modernizeze sistemele complicate moştenite şi să dezvolte noi moduri de lucru (cu un accent puternic pe client) fără să sacrifice radical vechile abordări care le-au adus acolo unde sunt astăzi. „Poate tocmai aici se blochează sau încetineşte dezvoltarea pieţei, personal cred că este nevoie de o nouă abordare adaptată realităţii prezente”, a mai spus Valentin Ionescu.

Acesta a explicat în analiza publicată pe www.studiifinanciare.ro că în perioada de după pandemie, piaţa globală de asigurări a experimentat o serie de schimbări dinamice care au modelat preţurile, capacitatea, practicile de subscriere, limitele şi acoperirile, conform datelor disponibile din diferite surse, în principal rapoartele publicate de OECD şi EIOPA.

„Şi piaţa asigurărilor din România a trecut prin schimbări substanţiale, mai ales că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a adoptat o politică bazată pe intervenţii ferme, atunci când legea a fost încălcată. Nu cred că e o exagerare dacă spunem că astăzi cadrul de reglementare şi supraveghere oferă tuturor jucătorilor şanse egale şi oportunităţi cum nu au mai existat în cei peste 30 de ani care au trecut de la Revoluţie. Piaţa de asigurări din România a suferit numeroase schimbări şi este una dintre pieţele cu cea mai rapidă creştere din regiune, din punct de vedere al primelor brute subscrise în ultimii doi ani, în principal pe clasa A10- Răspundere civilă pentru utilizarea vehiculelor auto terestre. Pandemia a accelerat digitalizarea industriei şi a stimulat dezvoltarea de noi produse”, a explicat el.

În opinia sa, momentele dificile, dar punctuale, care au marcat piaţa în ultimii câţiva ani (ieşirea City Insurance în finalul anului 2021 şi cea a Euroins în primăvara acestui an) , nu au afectat stabilitatea pieţei, iar acest fapt se datorează şi măsurilor luate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Mai mult au apărut societăţi noi în piaţa asigurărilor venite prin sucursale (Axeria şi Hellas Direct) , o autorizare nouă (NN Asigurări Generale) şi încă o societate în curs de autorizare. În acelaşi timp, alte societăţi testează piaţa locală de asigurări pentru o eventuală intrare.

„Industria asigurărilor din România se confruntă cu provocări care trebuie abordate punctual pentru a asigura o creştere sănătoasă şi sustenabilă. Există un procent mare de populaţie care nu are nici un tip de asigurare, nici măcar obligatorie (poliţa PAD sau RCA). Unele dintre principalele motive pentru penetrarea scăzută a asigurărilor este cunoaşterea inadecvată a asigurărilor şi lacune în înţelegerea produsului. Cu toate acestea, COVID-19 a crescut gradul de conştientizare a publicului cu privire la asigurările de sănătate, ducând la o creştere a achiziţiilor de poliţe. Mai mult, cutremurele înregistrate în Turcia şi cele din vestul ţării, au marcat o creştere a conştientizării populaţiei, prin majorarea numărului de contracte noi încheiate PAD şi facultative de locuinţă. Celelalte produse de asigurare facultative, însă, înregistrează o creştere lentă. Trebuie menţionat aici efortul continuu al Autorităţii de Supraveghere Financiară împreună cu Institutul de Studii Financiare în ceea ce priveşte programele de educaţie financiară oferite gratuit tuturor segmentelor de populaţie”, subliniază Ionescu în analiza citată.

Potrivit sursei citate, o serie de modificări de reglementare sunt implementate sau în curs de implementare pentru a stimula gradul de penetrare a asigurărilor şi pentru a facilita intrarea de noi jucători importanţi, dar şi a celor specializaţi şi de nişă. Un exemplu în acest sens este dat de schimbările din Directiva MTPL care vor avea ca rezultat creşterea gradului de cuprindere în RCA, dar şi noi tipuri de vehicule care vor intra în sfera asigurării obligatorii.

„Tot prin eforturile Autorităţii de Supraveghere Financiară, dar şi cu colaborarea unor societăţi de asigurări (UNSAR), anul trecut s-a reuşit promovarea şi implementarea punctajului traumatologic care ajută la o mai bună cuantificare a valorii daunelor rezultate ca urmare a vătămărilor corporale. În prima parte a acestui an şi legea care vizează asigurările obligatorii de locuinţă (PAD) a fost, după o perioadă de existenţă de 15 ani, în sfârşit promovată şi aprobată într-o versiune îmbunătăţită. Această schimbare sperăm să ajute la creşterea gradului de asigurare în ceea ce priveşte locuinţele din România, având în vedere că aduce schimbări privind diversificarea canalelor de distribuţie, dar şi a acţionariatului PAID”, a explicat şeful Direcţiei Generale Asigurări din cadrul ASF.

Tot aici trebuie punctate demersurile făcute de ASF în ceea ce priveşte modificarea Directivei Solvabilitate II legată de reasiguratorii din paradisuri fiscale, susţine Ionescu. În procesul de supraveghere şi control a rezultat modul mai puţin transparent în care aceşti reasiguratori au înţeles să lucreze/colaboreze. Ca urmare, o analiză fundamentată a fost trimisă la EIOPA şi CE pentru a lua în considerare propunerile de îmbunătăţire în ceea ce priveşte criteriile pe care trebuie să le îndeplinească aceşti asigurători în viitoarea Directivă SII.

„Tehnologia devine răspândită în industrie, mai mulţi oameni vor avea acces la asigurări şi se vor conecta cu piaţa asigurărilor. Datele indică în mod clar o tendinţă conform căreia, deşi consumatorii folosesc instrumentele online pentru a compara şi a cerceta diferitele produse de asigurare, ei preferă asistenţa offline pentru a înţelege complexităţile şi, în cele din urmă, pentru a face achiziţia finală”, a mai spus Ionescu.