Tehnologie
Vicepreședintele BCE avertizează că inteligența artificială și datoria ridicată amenință stabilitatea financiară
Extinderea rapidă a inteligenței artificiale și datoria publică ridicată reprezintă, în prezent, cele mai mari riscuri pentru stabilitatea financiară în zona euro, a declarat luni vicepreședintelui Băncii Centrale Europene, Boris Vujcic, transmite Reuters.
BCE și-a exprimat de mult timp îngrijorările cu privire sustenabilitatea datoriei în țările mai vulnerabile din zona euro, precum și cu privire la evaluările excesive ale acțiunilor din sectorul inteligenței artificiale, considerându-le vulnerabilități cheie. Aceste îngrijorări au devenit și mai acute în ultimul an.
Dacă, anterior, Inteligența Artificială era privită mai degrabă ca o problemă legată de evaluarea acțiunilor, ea a evoluat într-o îngrijorare sistemică, cu implicații pentru piețele de obligațiuni și de acțiuni, securitatea cibernetică și siguranța operațională, a explicat Vujcic într-un discurs susținut la o conferință organizată la Frankfurt.
‘În timp ce riscul unei reevaluări, în loc să se diminueze, a crescut și mai mult, riscurile legate de inteligența artificială la adresa stabilității întregului sistem decurg acum dintr-o serie de factori suplimentari: extinderea finanțării externe de la piețele de acțiuni către cele de obligațini, concentrarea expunerilor, accelerarea adoptării inteligenței artificiale și posibilele atacuri cibernetice’, a spus vicepreședintele BCE.
Pentru piețele de obligațiuni, o problemă esențială o reprezintă necesarul fără precedent de finanțare, având în vedere că marile companii tehnologice din SUA au necesități de finanțare de aproximativ 5.500 miliarde de dolari până în 2030. Această situație stimulează emisiunile de obligațiuni și acțiuni, dar a dus și la apariția unor structuri de finanțare opace, în afara bilanțurilor contabile, și a unor aranjamente financiare circulare, a adăugat Vujcic.
De asemenea, companiile se confruntă cu un risc operațional sporit din cauza inteligenței artificiale. ‘Sistemele de inteligență artificială, tot mai capabile și autonome, amplifică amploarea, viteza și gradul de sofisticare ale atacurilor cibernetice’, a declarat Vujcic. Aceste tendințe ar putea înclina balanța în favoarea atacatorilor, întrucât instituțiile financiare s-ar putea confrunta cu costuri mai mari și cu restricții mai severe în utilizarea inteligenței artificiale pentru apărare, a explicat oficialul BCE.
În ceea ce privește datoriile suverane, riscurile există de ceva timp, dar au devenit mai acute, având în vedere că îngrijorările privind sustenabilitatea datoriei au dus deja la o creștere pronunțată a costurilor de împrumut pe termen lung. Această creștere, coroborată cu un potențial de creștere economică mai redus, ar putea pune o presiune suplimentară asupra situației bugetare și ar putea reaprinde îngrijorările în țările cu un grad ridicat de îndatorare, a spus Vujcic.
‘În același timp, nevoile substanțiale de finanțare asociate cu avântul investițiilor în inteligența artificială ridică semne de întrebare cu privire la o posibilă competiție pentru capital între debitorii din sectorul public și cei din sectorul privat’, a adăugat vicepreședintele BCE.