Sunt voci care susțin că România este campioana mondială a domeniului, iar o parte din creșterea economică și prosperitatea din ultimii ani s-ar datora și fetelor care renunță la inhibiții pe Internet.
Era prin 2008-2009 și subiectul principal de bârfă pe o stradă de la marginea cartierului bucureștean Rahova era un grup de vreo șapte-opt fete cu alură de manechin, care se mutaseră recent într-o vilă din apropiere. „Nu pleacă la muncă, nu se duc în oraș, doar ies până la magazin. Și asta după prânz, până atunci nu mișcă nimic. Am crezut că se ocupă cu ceva prostituție, dar nu vine nimeni la ele, cu excepția a doi bărbați care le vizitează o dată la câteva zile”, povestea unul dintre vecini. Misterul s-a lămurit când o femeie mai curajoasă a abordat-o pe una dintre locatarele misterioasei vile și a întrebat-o cu ce se ocupă ea și colegele ei. După care le-a împărtășit descoperirea tuturor curioșilor din zonă: „Cică fac videochat de ăla. Dacă mă întrebi pe mine, e tot prostituție, doar că de la distanță”.
Dacă este să credem datele citate în ultimii ani în diverse articole din presa locală și străină, nu numai că situații precum cea descrisă mai sus s-au multiplicat la nivelul întregii țări, dar România chiar se situează pe primul loc în lume în ceea ce privește numărul de persoane angrenate în acest tip de activitate. Pe pozițiile următoare s-ar afla Columbia și Rusia, compatrioatele (și, de ce nu, compatrioții) care apar pe platforme cum ar fi OnlyFans fiind aparent în avantaj datorită gradului mai mare de cunoaștere a limbilor străine.
Numere sub semnul întrebării
În primăvara lui 2023, președintele ANAF de la acea vreme, Lucian Heiuș, estima că sunt în România 5.000 de firme și circa 400.000 de persoane care activează în industria de videochat. „Există cinci platforme mari cu care lucrează companiile de profil din România. Banii pe care îi virează platformele respective intră prin bancă, îi putem urmări. Astăzi avem instrumentele necesare pentru a putea monitoriza și acționa asupra acestor industrii”, explica el.
Unele voci au pus sub semnul întrebării statisticile prezentate de șeful ANAF. Asta pentru că nu există reglementări clare despre activitatea de videochat în legislație, atât la nivelul de clasificare a ocupațiilor (COR) sau de clasificare a activităților din economia națională (CAEN). Astfel încât, chiar dacă activitatea poate fi desfășurată atât sub forma unei societăți cu răspundere limitată sau a unui PFA, nu pot exista persoane angajate pe post de „model de videochat”, iar ea poate fi încadrată sub mai multe coduri CAEN (de exemplu, „Alte servicii personale”, „Activități ale portalurilor web”, „Alte activități de servicii informaționale”, „Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune”, „Alte activități de creație artistică” sau „Alte activități profesionale, științifice și tehnice”). Ceea ce face ca numărul real de firme și persoane fizice autorizate care sunt angrenate în acest domeniu să fie greu de estimat pe baza criteriilor de mai sus.
Partea invizibilă
Chiar și presupunând că numerele prezentate de fostul șef al ANAF se bazau pe firmele și persoanele fizice în conturile cărora au fost identificate plăți de la cele cinci platforme online de care vorbea acesta, ele nu reprezentau, cu siguranță, decât o statistică parțială. Asta pentru că nu știm exact câți angajați au în realitate respectivele studiouri de videochat, mai ales că circulă zvonuri persistente că unii din aceștia (fie că e vorba de modele, fie că e vorba de cei din zona de suport tehnic) ar fi plătiți la negru sau cel mult pe baza unor contracte de colaborare.
În plus, se pare că mai sunt încă multe studiouri de videochat localizate în România, dar care operează în totală clandestinitate. „De exemplu, îți poți face o companie într-o țară cu taxe mult mai mici, închei contractul cu platformele online prin acea companie, care încasează și onorariile, și de fapt activezi în România, plătind angajații «în plic»”, explică Tudor T., un IT-ist bucureștean care a avut contact cu industria în zona tehnică.
Chiar și așa, se pare că în ultima vreme activitățile din zona de videochat încep să devină mai vizibile și să se conformeze legilor și regulilor. Asta după ce pentru mulți ani cei care lucrau pentru platformele online specializate (care au toate sediul în străinătate) nu și-au raportat corect (sau chiar deloc) operațiunile și, mai ales, veniturile. „În trecut, mulți nu înțelegeau că, de fapt, este o activitate economică și că ar trebui să aibă angajați”, mai spunea Heiuș.
Surse din industrie spun că partea de intrare în legalitate a fost mai rapidă la nivelul firmelor. Asta în timp ce există un număr, greu de estimat, dar cu siguranță destul de mare, de modele de videochat care se înregistrează individual pe platforme online internaționale (având în vedere că pentru a presta această activitate au nevoie doar de un spațiu, o cameră de calitate și o conexiune bună la internet) și care primesc banii pentru prestațiile efectuate direct în conturile personale. Dacă îi declară corect sau nu, asta este deja o altă problemă. „La început, de exemplu, când Revolut era licențiat în Marea Britanie, deci în afara UE, era un pic mai ușor să primești banii acolo și să-i ascunzi de ochii Fiscului. Acum, conturile sunt în România, așa că încasările sunt clar mai vizibile. Știu fete care au fost puse să facă declarații fiscale pentru câștigurile obținute, dar nedeclarate, din videochat”, dezvăluie Tudor T.
Bani grei
Ceea ce este cert este că domeniul poate aduce venituri (mult) peste media națională. Ceea ce ar putea explica atât atractivitatea lui, cât și sumele mari promise modelelor de studiourile de profil. La o simplă căutare pe Internet găsești zeci de anunțuri de angajare, cu venituri estimate de până la 4.000 de dolari pe săptămână. Iar unele din firmele pe care activează studiourile de videochat par să aibă rezultate financiare cel puțin decente. Meta Win SRL, de pildă, care operează Standard Studio cu sediul pe Bulevardul Magheru din centrul Capitalei, a raportat pentru 2024 venituri de peste zece milioane de lei și un profit net de 1,3 milioane de lei la 29 de angajați.
De cealaltă parte se află și mărturii ale unor persoane care fie s-au angajat la studiouri de profil, fie s-au înregistrat individual pe platformele de videochat și nu au ajuns nici pe departe la astfel de sume. De fapt, diverse statistici arată că, la nivel mondial, 80% din așa-numiții creatori de conținut de pe cel mai mare portal de acest gen din lume, OnlyFans, încasează sub 100 de dolari lunar și doar 10% depășesc 1.000 de dolari lunar.
Având în vedere toate cifrele de mai sus, dacă luăm în calcul încasări medii de câteva mii de euro pe lună pentru firmele de profil și de câteva sute de euro pe lună pentru modelele individuale, se poate estima că industria autohtonă de videochat aduce anual în țară peste două miliarde de euro. Dacă informațiile potrivit cărora modelele din România sunt mai performante și mai căutate datorită abilităților de comunicare peste medie, suma ar putea fi chiar mai mare. Dar, chiar și în estimarea mai conservatoare, este vorba de peste 0,5% din PIB, ceea ce este în același timp impresionant din punct de vedere al eficienței economice, dar și oarecum îngrijorător din punct de vedere socio-cultural.
