World Vision România spune că nu putem avea o educație echitabilă fără profesori bine plătiți

Profesorii debutanți din România sunt printre cei mai slab plătiți din UE, iar pentru a ajunge în vârful scalei de salarizare trebuie să petreacă în medie 40 de ani la catedră, atrage atenția World Vision România în baza unui raport al Comisiei Europene. Totodată, datele organizației arată că 82% dintre cadrelor didactice nu au încredere în guvernanți când vine vorba de finanțare, acesta fiind unul dintre motivele pentru care au intrat în grevă în pofida promisiunilor decidenților politici. Fundația susține că pentru o educație echitabilă și de calitate salarizarea fiecărui profesor trebuie să pornească de la cel puțin salariul mediu pe economie. În lipsa unei finanțări corespunzătoare implementată rapid, tot copiii sunt cei care vor avea cel mai mult de suferit din cauză că lipsesc de la școală, mai punctează World Vision România.

,,Școala mea este în grevă: educatoare, învățătoare, profesori. Toată lumea. Eu predau de cinci ani ca învățătoare în mediul rural și am studii superioare. Salariul meu ajunge, în medie, la 3.100 de lei net în funcție de luna muncită, deci este sub salariul mediu. Din această sumă, eu rup cât pot ca să cumpăr hârtie, creioane, pixuri, culori, truse de geometrie și alte materiale didactice de care copiii mei de la clasă au nevoie, dar pe care cel puțin jumătate dintre părinți nu și le permit. În același timp, din acest salariu eu trebuie să-mi acopăr propriile cheltuieli de zi cu zi, inclusiv facturi și rate la bancă.

Eu sunt în grevă, dar am mers azi la școală pentru a pune la punct clasa. Mă gândesc cu groază la elevii mei care sunt în clasa a III-a că din nou lipsesc de la școală. Înainte să înceapă greva, am început să discutam despre noțiuni și calcule mai complexe din geometrie. E un capitol de materie puțin mai greu pentru ei. Pe de altă parte, mă gândesc și la mine și la colegii de catedră. Să lucrezi cu copiii este o mare responsabilitate, care te consumă de multe ori fizic și emoțional, dar cu toate astea iubim în continuare această meserie”, a declarat Cătălina Șuțu, 24 de ani, învățătoare într-o școală rurală din județul Călărași, unde World Vision România desfășoară mai multe programe de sprijin educațional.

“Suntem zilnic alături de profesori din comunitățile dezavantajate pentru care a-și îndeplini misiunea la catedră față de copii a devenit un act de supraviețuire în contextul creșterii prețurilor.

Cadrele didactice au nevoie să se simtă respectate și apreciate, inclusiv din perspectiva salarizării. Nu putem avea o educație echitabilă pentru toți copiii fără profesori bine plătiți. Susținem ca salarizarea profesorilor să fie adecvată unui trai decent, pe măsura eforturilor care le depun pentru copii și care să pornească cel puțin de la salariul mediu pe economie. Greva la care asistăm în aceste zile este un act curajos și de asumare din partea profesorilor pentru a pune presiune asupra problemelor de finanțare sistemice pe care le cunoșteam de mult. Această grevă formalizează blocajul sistemului de învățământ, este o reflectare obiectivă a modului în care stagnează. Iar cel mai trist este că, în lipsa unor măsuri urgente, tot copiii vor fi cei mai afectați”, a declarat Mihaela Nabăr-director executiv World Vision România.

Majoritatea profesorilor prezentau neîncredere în guvernanți și anul trecut

Peste 92% dintre cadrele didactice spuneau vara trecută, în contextul publicării primelor proiecte ale noilor legi ale Educației, că vocea lor nu este ascultată. Totodată, 82% dintre profesorii-respondenți spuneau că nu au încredere că guvernanții vor respecta prevederea conform căreia pentru finanțarea cheltuielilor din educație va fi alocat, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat. La aproape un an de atunci, vedem cum în continuare profesorii nu au încredere în decidenți, în special când vine vorba de promisiunile legate de finanțare, subliniază fundația World Vision România.

Cât timp petrece un profesor la catedră pentru a ajunge la salariul maxim

Totodată, fundația atrage atenția că, potrivit unui raport Eurydice al Comisiei Europene, în perioada 2020-2021 profesorii debutanți din România aveau printre cele mai mici salarii din UE, dar și cea mai mică putere de cumpărare.

Iar pentru a ajunge în vârful ierarhiei salarizării, adică la o creștere de 77%, trebuie să petreacă în medie 40 de ani la catedră. Comparativ, în Grecia, salariul de start al unui profesor poate crește cu 97% după 36 de ani, în Austria cu 87% după 34 de ani, în Luxemburg cu 74% după 30 de ani, iar în Franța cu 72% după 35 de ani.

În țările nordice, diferențele de salarii între profesori sunt mult mai mici, iar perioada în care poți ajunge la salariul maxim este de asemenea mai mică. Concret, un profesor din Finlanda poate să-și crească salariul cu 31% în 20 de ani, iar unul din Norvegia cu 18% după 16 ani. Pe de altă parte, salariul mediu al unui profesor din aceste țări depășește 40.000 de euro anual.