România are argintul pe podiumul european al importatorilor și exportatorilor de grâu (date statistice fără varietatea „grâu dur”) în sezonul 2022 – 2023, importând 0,89 milioane de tone și exportând 3,96 milioane de tone. Influența conflictului din Ucraina este puternică în dinamica schimburilor comerciale agricole. Importurile totale de grâu au fost de 3,4 ori mai mari în UE față de sezonul 2021-2022.
La porumb, România a fost pe primul loc în rândul exportatorilor, cu 1,64 milioane de tone, dar a și importat 1,34 milioane de tone. Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, datele vin, însă, după un an slab, cu o producție de 8,2 milioane de tone, nivel care înseamnă doar 55% față de volumul din 2021.
„Într-o regiune zguduită de transformări, importanța României ca centru de producție și nod logistic e în creștere. Tendința este ilustrată și de studierea posibilității, de către operatorul bursei agricole principale din Europa, de a oferi pentru contractele futures pe grâne opțiunea de livrare fizică din România”, precizează Claudiu Cazacu.
Prețurile pentru cereale și uleiuri vegetale s-au ajustat față de vârful atins în primăvara anului trecut. Impulsul agresiv, care a dublat prețul grâului în mai 2022 față de 2021, a lăsat locul unor scăderi treptate, susținute de producția globală amplă. Un sezon bun în Australia și prețurile înalte care au stimulat producția, alături de acordul de export al cerealelor prin Marea Neagră, au permis re-echilibrarea pieței în ansamblul ei.
Multe alte regiuni, însă, au cunoscut perturbări. Fenomenul climatic La Niña a afectat producția în SUA, Canada și Europa. SUA au ajuns chiar să importe grâu, seceta făcând transportul pe cale ferată mai scump decât grâul mai ieftin, transportat marin, dinspre Europa, pentru Coasta de Est. Cantitățile sunt în prezent limitate, dar este posibil ca tendința să continue.
Pentru agricultorii din Australia, condițiile din anii anteriori au permis constituirea de rezerve financiare, care vor prinde bine în sezonul următor, marcat de prețuri mai reduse și costuri încă ridicate, erodând profitabilitatea.
Pentru România, fermierii au de înfruntat condiții mai puțin favorabile, după ce competiția grânelor mai ieftine din Ucraina le-a redus profitabilitatea atunci când prețurile internaționale erau totuși mai ridicate decât în prezent. Influența transporturilor din Ucraina, parțial resimțită la nivel local, a generat nemulțumirea agricultorilor locali. Acordul european de plată a unor compensații a oferit o soluție de calmare temporară.
Producția globală de cereale se anunță în creștere.
Sezonul 2023-2024 se arată mai optimist, cu precipitații care au diminuat efectele secetei. Producția ar urma să fie mai ridicată și la nivel global, cu 1,5 milioane de tone, ajungând la 789,8 milioane de tone, potrivit USDA (Ministerul Agriculturii din SUA). Argentina – revenindu-și după secetă, Canada, cu o producție aproape de un nivel record, împreună cu China, Europa și India, unde producția se estimează favorabilă, vor acoperi scăderile așteptate în Australia, Rusia, Ucraina și Kazakhstan. Australia se repliază spre un nivel mai aproape de „normalitate”, după trei recorduri consecutive ale producției.
Consumul este estimat la 791,7 milioane de tone, cu 3 milioane de tone mai puțin decât în sezonul anterior, în urma unei cereri mai reduse pentru furaje. Stocurile finale ar urma să fie mai scăzute, iar comerțul, la 209,7 milioane de tone, cu 5,5 milioane de tone mai jos față de sezonul precedent. Rusia, UE și Canada vor fi în topul exportatorilor, dacă nu apar surprize majore.
În privința Ucrainei, volumele sunt incerte, depinzând de abilitatea de a exporta pe mare. Acordul BSGI (Black Sea Grain Initiative) este în așteptare, iar Rusia a anunțat că dacă nu îi sunt acceptate cererile pentru a exporta cereale și îngrășăminte nu va prelungi acordul dincolo de 17 iulie.
La porumb, recolta din SUA este văzută de USDA la 402 milioane de tone, un salt de peste 10% față de sezonul precedent. La nivel global, se așteaptă, de asemenea, niveluri record de producție, ajungând la 1,5 miliarde de tone și consum – 1,5 miliarde de tone, dar și stocuri finale mai ridicate. Producția ar urma să crească în SUA, Argentina, Europa și China, în timp ce în Ucraina și Brazilia ar încetini.
Tendința de scădere a prețurilor a lovit în veniturile fermierilor.
În SUA, grâul a coborât cu 21,7% de la începutul anului până marți dimineață (30 mai), și porumbul cu 10,2%. În Europa, în aceeași perioadă, grâul cu scadența în septembrie a coborât cu 22%, iar porumbul cu livrare în august, cu 26,5%.
Tendința ajută la dezinflație, deși nu suficient de repede, în anumite cazuri.
Între altele, prețurile mari la alimente au jucat un rol în alegerile din Spania, diminuând sprijinul electoral pentru premierul Sanchez, care a decis, în mod surprinzător, să convoace alegeri anticipate.
Contextul actual implică prețuri semnificativ mai mici față de anul trecut, dar nu departe de nivelul de dinaintea izbucnirii conflictului din Ucraina. Se așteaptă, însă, producții mai mari. Profitabilitatea fermierilor va depinde de modul în care vor optimiza cheltuielile, din moment ce costul carburanților, îngrășămintelor, în proces de normalizare, au fost în medie peste anii anteriori, iar costul forței de muncă este în creștere accentuată.
În România, producția de grâu de anul acesta e văzută la 10 milioane de tone, cu peste 10% față de anul anterior. Specialiștii se așteaptă ca producția de porumb să crească cu 50% față de nivelul foarte coborât, de 7,5 milioane de tone, al anului trecut.
Tendința descendentă a prețurilor grâului și porumbului s-ar putea opri, în estimarea XTB România fiind posibilă o redresare ușoară în perioada următoare. Pentru producătorii agricoli este o veste bună, dar nu neapărat un motiv de a deschide șampania, costurile totale fiind, încă, ridicate. Pentru consumatori, înseamnă atingerea unui nivel de echilibru, dar și semnalul că alte motoare ar trebui să preia procesul de dezinflație.
