Concordia propune un set de măsuri pe care viitorul Guvern să le ia în scurt timp de la instalare, pentru a tempera tensiunile economice și sociale, în 4 zone prioritare care au nevoie de reforme urgente, respectiv reducerea cheltuielilor bugetare, echilibrarea fiscal-bugetară, debirocratizare și investiții, potrivit unui comunicat al organizației.
‘Concordia propune un set de măsuri pe care noul Guvern trebuie să le ia în scurt timp de la instalare, pentru a tempera tensiunile economice și sociale amintite. Deși au un caracter de urgență, aceste măsuri trebuie să fie, de asemenea, rezultatul unei consultări cu partenerii sociali, chiar dacă într-o formulă accelerată. Sunt 4 zone prioritare care au nevoie de reforme urgente, pe termen scurt, din partea noului guvern: reducerea cheltuielilor bugetare, echilibrarea fiscal-bugetară, debirocratizare, investiții’, susțin reprezentanții Concordia, într-un comunicat intitulat ‘Agenda mediului de afaceri – priorități pe termen scurt’.
În ceea ce privește reducerile de cheltuieli bugetare, reprezentanții mediului de afaceri propun un plan pentru desființarea privilegiilor excesive din administrația publică, precum și înghețarea creșterii cheltuielilor cu bunuri și servicii la nivelul inflației și o evaluare realistă dacă România își permite toate indexările și creșterile de salarii și pensii publice prevăzute de lege pentru anul 2026.
O altă propunere vizează eliminarea cheltuielilor nejustificate, iraționale și utilizarea pe scară largă a standardelor de cost în paralel cu eficientizarea sistemului de achiziții publice, care trebuie să fie mai puțin greoi și să nu permită manipularea sa prin mecanisme specifice și nici birocratizarea excesivă.
‘Sunt necesare niște standarde de personal în administrația locală care pot fi depășite doar prin taxe locale (semnal că respectiva comunitate își dorește și are nevoie de o administrație mai mare) și similar niște standarde privind cheltuielile cu bunurile și serviciile pentru a elimina risipa’, notează reprezentanții Concordia.
Pe lista de măsuri privind reducerea cheltuielilor bugetare se mai află ‘respectarea guvernanței corporative și eficientizarea în companiile cu capital integral sau majoritar de stat, inclusiv prin separarea funcțiilor de administrare și reglementare’.
‘Mare parte a companiilor de stat nu au performanțe economice optime, iar pachetele lor de remunerație și cheltuielile pe care le fac nu țin cont de această realitate. Companiile statului trebuie conduse după principii de guvernanță orientate pe performanță. Acest lucru este cu totul realist și posibil pentru că vedem anumite companii de stat care au o astfel de guvernanță și asta se reflectă vizibil în activitatea, rezultatele și proiectele pe care le desfășoară. Nu trebuie exclusă nici listarea la bursă a companiilor de stat sau chiar privatizarea lor acolo unde nu există constrângeri de securitatea națională’, se mai arată în comunicat.
Pe lista de reforme urgente se află echilibrarea fiscal-bugetară iar mediul de afaceri consideră că România are nevoie rapid de un plan de reducere a deficitului pe traiectoria asumată la nivelul UE, plan care va restaura și încrederea finanțatorilor.
Mediul de afaceri consideră că menținerea sistemului de impozitare cu cotă unică reprezintă încă un atu important al României, atât în relația cu cetățenii (susținerea clasei de mijloc), cât și cu companiile (un plus de competitivitate).
Pe de altă parte, combaterea evaziunii fiscale abordată ca măsură de siguranță națională este un alt punct pe agenda antreprenorilor.
Oamenii de afaceri propun eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă part-time, pentru a facilita o așezare justă a sarcinii fiscale în raport cu munca prestată și a permite accesul pe piață a unor categorii care sunt inactive în prezent. ‘Eventuale suspiciuni de încălcare a timpului de lucru se vor adresa, așa cum se întâmplă și cu alte tipuri de contracte, de autoritățile de control’, se mai arată în document.
Totodată, mediul de afaceri cere eliminarea impozitul minim pe cifra de afaceri.
O altă măsură este ‘renunțarea la plafonarea prețurilor la energie și consolidarea schemelor pentru consumatorii vulnerabili, ca și renunțarea la plafonarea prețurilor la RCA sau a marjelor la alimentele de bază’. ‘Aceste măsuri creează distorsiuni masive în economie care, în final, nu sunt în beneficiul consumatorilor. Controlul permanent al statului asupra modului de funcționare a pieței nu poate fi nici strategie economică, nici politică comercială, pentru a dezvolta sau consolida o economie competitivă’, susțin antreprenorii.
Totodată, Concordia recomandă implementarea creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare ca măsură care să mențină România relevantă economic în contextul regional și global.
Organizația recomandă crearea unei unități dedicate simplificării și debirocratizării la nivelul Guvernului, cu sprijin lărgit din partea Parlamentului.
Concordia propune, de asemenea, numirea unui vice prim-ministru cu atribuții clare de a digitaliza instituțiile publice și a de rezolva cât de repede câteva puncte majore cu impact social și economic semnificativ: cărți de identitate, înmatriculări, căsătorii și alte evenimente de viață importante pentru care cetățenii ar trebui să aibă o experiență rapidă și eficientă în raport cu statul.
‘Digitalizarea trebuie să însoțească simplificarea și debirocratizarea, astfel încât să nu fim în situația să digitalizăm birocrația și totodată, trebuie privită ca un element cheie al îmbunătățirii colectării veniturilor la bugetul de stat, îndeosebi prin reducerea TVA-ului necolectat. Digitalizarea trebuie să sprijine și procesul de fundamentare a deciziilor prin big data și benchmarking’, se menționează în document.
Oamenii de afaceri doresc, de asemenea, limitarea controalelor fiscale repetate în perioada de prescripție, arătând că acei contribuabili cu un comportament fiscal corect ar trebui să fie supuși unui număr limitat de controale, iar resursele ANAF să fie direcționate spre contribuabilii identificați ca având un risc crescut de evaziune fiscală, prin analiza de risc.
Mediul de afaceri mai cere adoptarea unor criterii obiective și transparente de selecție a contribuabililor pentru control.
Concordia consideră necesar un cadru legal general unitar cu privire la desfășurarea activității de control (lege unică), urmată de norme cu proceduri individualizate pentru fiecare instituție care să asigure și o delimitare clară a competențelor și coordonarea activităților de control între autoritățile responsabile (echipe mixte, planuri unice, proporționalitatea sancțiunilor).
De asemenea, mediul de afaceri cere unificarea avizatorilor la nivel județean într-un singur punct de contact, reducând timpul de emitere a actelor și susținând dezvoltarea investițiilor prin consiliere și îndrumare. O altă solicitare vizează asigurarea predictibilității plăților și decontărilor de la stat către mediul privat (rambursări de TVA, decontare concedii medicale și medicamente, plăți către furnizorii de energie care finanțează schemele de compensare, etc).
Mediul de afaceri cere, de asemenea, o reformă în ceea ce privește investițiile.
Astfel, Concordia propune accelerarea atragerii fondurilor europene disponibile pentru România, care să se materializeze în investiții și programe cu efect de multiplicare, precum și operaționalizarea reformelor și jaloanelor din PNRR care au blocat accesul la tranșele de finanțare curente și reașezarea investițiilor planificate în vederea maximizării absorbției.
Mediul de afaceri mai solicită investiții rapide și masive în dezvoltarea de competențe pentru ca oamenii să aibă acces la locuri de muncă mai bune și să fie mai productivi, prin intermediul unor vouchere de formare, finanțate din fonduri europene.
Totodată, antreprenorii doresc continuarea proiectelor de infrastructură (energie, transport, mediu, etc) aflate în execuție și finalizarea acestora pentru a crește competitivitatea economică a firmelor din România, precum și scalarea investițiilor finanțate din PNRR care pot fi finalizate până la termenul limită, inclusiv prin realocarea resurselor de la proiectele care nu pot fi livrate în termenul limită.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești și este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel național. Cu o contribuție de 30% din în PIB și peste 450.000 de angajați în 3900 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin, Concordia este singura organizație din România membră în BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC).
