Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a anulat marţi hotărârea Tribunalului privind soluţiile fiscale anticipate adoptate de Irlanda în favoarea Apple şi a confirmat decizia Comisiei Europene din 2016 referitoare la faptul că Irlanda a acordat Apple un ajutor ilegal pe care acest stat este obligat să îl recupereze, se arată într-un comunicat de presă al CJUE.
Potrivit estimărilor Comisiei, Irlanda ar fi acordat Apple avantaje fiscale ilegale în valoare de 13 miliarde de euro. Hotărârea este definitivă şi nu poate fi contestată.
În anul 2016, Comisia Europeană a decis că societăţile din grupul Apple au beneficiat, din anul 1991 până în anul 2014, de avantaje fiscale care constituie un ajutor de stat acordat de Irlanda. Acest ajutor privea tratamentul fiscal al profitului generat de activităţi ale Apple în afara Statelor Unite. În anul 2020, Tribunalul a anulat decizia adoptată de Comisie, considerând că aceasta nu stabilise în mod suficient existenţa unui avantaj selectiv în favoarea respectivelor societăţi. Pronunţându-se în recurs, Curtea anulează hotărârea Tribunalului şi soluţionează în mod definitiv litigiul, confirmând, dimpotrivă, decizia Comisiei.
În anii 1991 şi 2007, Irlanda a emis două soluţii fiscale anticipate în favoarea a două societăţi din grupul Apple (Apple Sales International – ASI şi Apple Operations Europe – AOE), care erau constituite ca societăţi de drept irlandez, dar nu aveau rezidenţa fiscală în Irlanda. Aceste soluţii fiscale anticipate aprobau metodele utilizate de ASI şi AOE pentru a determina profitul impozabil al acestora în Irlanda, aferent activităţilor comerciale ale sucursalelor lor irlandeze.
În anul 2016, Comisia Europeană a considerat că, prin excluderea din baza de impozitare a profitului generat de utilizarea licenţelor de proprietate intelectuală deţinute de ASI şi AOE, pentru motivul, în esenţă, că sediile acestor societăţi erau situate în afara Irlandei şi că gestionarea acestor licenţe depindea de decizii luate la nivelul grupului Apple în Statele Unite, prin soluţiile fiscale anticipate s-a acordat acestor societăţi, în perioada 1991-2014, un ajutor de stat ilegal şi incompatibil cu piaţa internă, de care beneficiase grupul Apple în ansamblu. Astfel, Comisia a dispus ca Irlanda să procedeze la recuperarea sa.
În anul 2020, sesizat cu acţiuni introduse de Irlanda, precum şi de ASI şi AOE, Tribunalul a anulat decizia Comisiei, considerând că aceasta din urmă nu reuşise să demonstreze existenţa unui avantaj selectiv care decurgea din adoptarea soluţiilor fiscale anticipate în cauză şi care condusese la o reducere preferenţială a bazei de impozitare în Irlanda.
Prin hotărârea sa, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, care a fost sesizată cu un recurs introdus de Comisie, anulează hotărârea Tribunalului şi se pronunţă definitiv asupra litigiului.
Potrivit Curţii, Tribunalul a săvârşit erori atunci când a statuat că executivul comunitar nu a dovedit în mod suficient că licenţele de proprietate intelectuală deţinute de ASI şi AOE şi profiturile aferente acestora generate de vânzările produselor Apple în afara Statelor Unite ar fi trebuit să fie atribuite, în scopuri fiscale, sucursalelor irlandeze. În special, Tribunalul a statuat în mod eronat, pe de o parte, că raţionamentul cu titlu principal al Comisiei se întemeia pe aprecieri eronate privind impozitarea normală în temeiul dreptului fiscal irlandez aplicabil în speţă şi, pe de altă parte, a admis criticile invocate de Irlanda, precum şi de ASI şi AOE împotriva aprecierilor factuale ale Comisiei cu privire la activităţile sucursalelor irlandeze ale ASI şi AOE şi la activităţile desfăşurate în afara acestor sucursale.
După ce a anulat hotărârea atacată, Curtea apreciază că acţiunile sunt în stare de judecată şi că se impune să fie soluţionate în mod definitiv în limitele litigiului cu care rămâne sesizată. În acest context, Curtea confirmă în special abordarea Comisiei potrivit căreia, în temeiul dispoziţiei relevante din dreptul irlandez referitoare la calcularea impozitării societăţilor nerezidente, activităţile sucursalelor aparţinând ASI şi AOE în Irlanda nu trebuiau comparate cu activităţi ale altor societăţi din grupul Apple, de exemplu o societate-mamă din Statele Unite, ci cu cele ale altor entităţi ale acestor societăţi, în special sediile lor situate în afara Irlandei.