România a început să aibă lucrări de infrastructură, drumuri şi poduri, dar este nevoie de ceva în plus, iar paradigma de oraş inteligent exact asta oferă, să poţi să treci la nivelul următor, să oferi cetăţenilor o viaţă mai bună, a declarat, joi, ministrul Energiei.
„Eu mi-aş dori să văd că România, după 34 de ani, pur şi simplu trece la următorul nivel. Ne-am obişnuit, am fost într-o perioadă de tranziţie, am stins multe incendii, uneori la propriu. S-au mişcat anumite lucruri. Am început să avem lucrări de infrastructură, am început să avem betoane, am început să avem drumuri, am început să avem poduri. E nevoie de ceva în plus faţă de toate astea. Iar această paradigmă de oraş inteligent, de smart city, exact asta oferă. Ca oraş să poţi să treci la nivelul următor, să poţi să le oferi cetăţenilor tăi o viaţă mai bună, în primul rând având date, pentru că atunci când nu ai date… E un principiu în management: nu poţi să gestionezi ceea ce nu măsori. Sisteme de senzori de date, asta înseamnă totul, de la trafic până la termoficare, până la celelalte servicii esenţiale pentru comunitate”, a spus Burduja, la o conferinţă pe teme de energie organizată în cadrul Smart City Industry Awards.
El şi-a exprimat dezamăgirea că Bucureştiul a rămas mult în urma altor oraşe din ţară, care „au viziune, îşi asumă, îndrăznesc” şi a subliniat că România are acces la mulţi bani şi poate să construiască.
„Din păcate, nu pot să mă abţin să nu vă spun că e o mare dezamăgire că, de exemplu, Bucureştiul a rămas foarte mult în urma altor oraşe din ţară. La Bucureşti se dădea înainte ora exactă. Lucruri simple. Uitaţi-vă la misiunea oraşe neutre din punct de vedere climatic! Au câştigat trei localităţi din România: un sector, sectorul 2, şi Suceava şi Cluj, dacă nu mă înşel. Au acces la miliarde euro de la Comisia Europeană. Iată, oraşe care au viziune, îşi asumă, îndrăznesc. Din păcate, n-a fost cazul Capitalei României. Poate va fi pe viitor, pentru că, într-adevăr, din punctul meu de vedere, e momentul să rupem ritmul. Am ajuns la această etapă post-tranziţie, putem să construim, avem acces la foarte mulţi bani”, a afirmat ministrul.
Acesta a subliniat că, în mandatul său, au fost semnate la Ministerul Energiei proiecte în valoare de peste 12 miliarde euro.
„Ministerul Energiei eu l-am găsit stând pe un buget de 18 miliarde de euro. Apelurile lansate în momentul în care am preluat mandatul însumau probabil jumătate de miliard. Am semnat în mandatul meu, nu o spun ca un titlu de glorie, pentru că nu e meritul meu, e meritul unei echipe de oameni care au muncit şi nopţile şi weekend-urile şi au făcut-o de plăcere, n-au primit bani în plus pentru asta, proiecte în total de peste 12 miliarde de euro. Zilele trecute am accesat cea mai mare finanţare pentru o schemă românească, 3 miliarde de euro pentru energie verde, contracte pentru diferenţă, bani europeni, Fondul pentru modernizare. Record absolut. Ce înseamnă toate astea? Asta înseamnă că în următorii ani o să avem facturi mai mici (…), o să avem un aer mai curat, inclusiv pentru că cele trei CET-uri care au rămas nemodernizate vor accesa bani din Fondul pentru modernizare şi se vor reabilita, vor avea o eficienţă mult mai mare în primul rând şi înseamnă şi o dezvoltare economică, locuri de muncă, proiecte şi aşa mai departe”, a mai spus Burduja.
Şeful de la Energie a semnalat că este momentul să se treacă la etapa următoare, respectiv comunităţi energetice, mai multă autonomie la nivelul fiecărui cetăţean, o reţea bine gândită de staţii de încărcare a vehiculelor electrice.
„O să avem mari probleme. Creştem ponderea de maşini electrice în fiecare an. Unde? În cartierele de blocuri comuniste, de blocuri corbusiere cum li se spune? Unde îşi vor încărca românii maşinile? Sunt curios, duce sârma? Eu vă spun că nu duce, pentru că nu există o planificare în acest sens şi de aceea mulţumesc colegilor mei care au pornit un demers de a face cel puţin o hartă a staţiilor de încărcare electrică, dublată ulterior de o aplicaţie prin care să nu mai trebuiască să navigăm prin şapte module diferite, în funcţie de locul unde suntem în România”, a punctat ministrul Energiei.
