Retailul din România este unul dintre cele mai importante sectoare economice, atât sub aspectul numărului de angajați, cât și din punctul de vedere al sumelor cu care contribuie în fiecare an la bugetul asigurărilor sociale sau la bugetul asigurărilor de sănătate.
Conform datelor oficiale de la Institutul de Statistică, numărul angajaților din retail la finalul anului 2022 era de peste 978.000 de persoane, aceștia având a doua mare pondere în totalul numărului de angajați pe domenii, după sectorul industrial. Mai precis, conform cifrelor oficiale, un român din patru lucrează în domeniul retailului. De altfel, conform datelor de la Registrul Comerțului, cel mai mare angajator privat din România, dar și cel mai mare angajator cu capital străin, care se și află la vârful topului companiilor cu cei mai mulți angajați din România, este un retailer. Kaufland avea la finalul anului 2022, conform ultimelor date oficiale disponibile, 13.827 de angajați, fiind urmat, la foarte mică distanță, de Profi, un alt retailer alimentar, care avea 13.717 angajați. O altă companie din retail care se află în topul companiilor cu cei mai mulți angajați din România este lanțul de magazine Dedeman, deținut de frații Pavăl, care are un număr total de 12.245 de angajați, fiind totodată și una dintre cele mai profitabile companii din România, cu un rezultat net pentru anul trecut de 1,7 miliarde de lei. Conform datelor de la ONRC, Dedeman are mai mulți angajați chiar și decât Automobile Dacia. Pe locul 10 în clasamentul angajatorilor avem lanțul de magazine Mega Image care, de asemenea, numără peste 10.000 de angajați în țara noastră. Trăgând linie, din topul celor mai mari zece angajatori din România, patru sunt din domeniul retailului, cu un număr cumulat de angajați de peste 50.000 de persoane, adică mai mult de 30% din totalul numărului de angajați pe care îi au cei mai mari angajatori din România. Emblematic pentru ilustrarea impactului acestui domeniu în economia românească este contribuția Kaufland, despre care tocmai am precizat că este cel mai mare jucător din România în industria de retail, din perspectiva numărului de angajați. Conform celor mai recente date, lanțul de retail Kaufland a avut, în anul financiar 2022 (martie 2022 – februarie 2023), o contribuţie totală de 2,38 miliarde de euro (Valoare Adăugată Brută) în economia locală, ceea ce reprezintă aproximativ 1% din PIB-ul României. Kaufland generează prin activitatea sa circa 91.000 de locuri de muncă cu normă întreagă în România, direct, indirect şi indus, echivalentul a aproximativ 1,7% din forţa de muncă naţională. Studiul de impact publicat de companie arată că fiecare angajat direct Kaufland în România sprijină angajarea a peste cinci persoane în întreaga economie românească, prin crearea de noi locuri de muncă. „Retailul este, în acest moment, cel mai important motor al economiei. Dinamica acestui sector reliefează, poate cel mai bine, starea reală a economiei românești”, spune analistul economic Adrian Negrescu, precizând faptul că retailul este un sector în care s-a investit masiv în ultimii ani, care a ars etapele cu un ritm cu adevărat incredibil. „O legislație clară, fără schimbări peste noapte, este ceea ce își doresc, în esență, cei care activează în acest domeniu. Este esențial pentru planurile de dezvoltarea, pentru predictibilitatea investițiilor asumate, pentru dinamica acestui sector. La fel de important, pentru acest sector și nu numai, este taxarea muncii. O reducere a fiscalității mai ales în zona salariului minim, o încurajare a creării de locuri de muncă prin facilități fiscale cred că sunt măsuri esențiale de care autoritățile ar trebui să țină seama”, mai spune Adrian Negrescu.
Peste 1,6 miliarde de lei virați lunar la bugetul asigurărilor sociale
Și pentru că tot a venit vorba despre taxarea muncii, trebuie spus faptul că retailul este un domeniu în care un salariu mediu brut de peste 6700 de lei, conform datelor de la Institutul de Statistică, fapt ceea ce face ca acest domeniu să fie unul dintre unul dintre cele mai importante sectoare atunci când vine vorba atât despre încasările la bugetul de asigurări, prin contribuțiile pe care le plătește pentru angajați, dar și la bugetul de stat, prin impozitele pe care le virează. Astfel, conform calculelor bazate pe numărul de angajați și pe procentul de contribuții datorat în funcție de salariul brut, rezultă faptul că retailul virează la bugetul de asigurări sociale, cel din care se plătesc pensiile românilor, peste 1,65 de miliarde de lei lunar, adică aproape 20 de miliarde de lei pe an. În condițiile în care, conform datelor de la ministerul Muncii, vorbim despre un buget al asigurărilor sociale care în anul 2022, dar și în anul 2023, s-a ridicat în jurul valorii de 90 de miliarde de lei, putem trage concluzia că banii care vin din retail la bugetul de pensii înseamnă peste 20%, aproape chiar un sfert din bugetul asigurărilor sociale. Conform datelor de la Institutul de Statistică, pensia medie din România era de aproximativ 1800 de lei, ceea ce înseamnă că sectorul retailului plătește peste 917.000 de pensii medii în fiecare lună. Mai mult, industria de retail este unul dintre cei mai semnificativi contributori la sistemul de sănătate din România, dat fiind faptul că 10% din salariile brute ale celor aproape un milion de angajați din acest sector se duc la bugetul asigurărilor de sănătate. Astfel, la un buget anual estimat de aproximativ 40 de miliarde de lei, conform datelor de la ministerul de Finanțe, sectorul de retail contribuie cu aproximativ 8 miliarde de lei anual, ceea ce înseamnă aproximativ 20% din total. Pentru a ne face o idee mai clară, putem spune că dintr-o rețetă gratuită de 100 de lei pe care un român o ia de la medicul de familie, 20 de lei vin din sectorul retailului. Sau, dacă estimăm un cost al unei nașteri într-un spital de stat la nivelul de 5000 de lei, putem spune că 1.000 de lei din această sumă decontată de stat este suportată, în final, de sectorul retailului.
Ca sa ne facem o idee încă și mai clară asupra a ceea ce înseamnă rolul retailului, ne vom raporta la datele de la ministerul de Finanțe care arată faptul că în anul 2022, încasările din contribuții au fost de 139 de miliarde de lei. Cu un total de aproximativ 28 de miliarde de lei anual, putem vedea că retailul contribuie cu peste 20% la încasările anuale ale statului din asigurări, aceasta fiind una dintre cele mai semnificative ponderi în termeni de încasărilor care vin din mediul privat. „Industria de retail, în ciuda tehnologizării, va depinde întotdeauna de oameni, și va căuta să mențină și să atragă angajați. Felul în care a evoluat forța de muncă în retail, în ultimii ani este vizibil iar măsurile de consolidare și retenție s-au văzut cel mai bine în pandemie, când această industrie, alături de angajații săi a fost extrem de importantă”, a declarat George Bădescu, președintele Asociației Marilor Retaileri din România. Deși rolul său în economie este unul cât se poate de clar, retailul nu se bucură de inițiative de încurajare din partea statului, ba dimpotrivă. În încercarea inutilă dar populistă de a reduce rata inflației, marile rețele de magazine au fost nevoite să plafoneze adaosul comercial la anumite alimente, măsură care este în vigoare deja de mai bine de jumătate de an. Mai mult, lista alimentelor al cărui adaos comercial trebuie plafonat este modificată de politicieni din timp în timp, fapt ce este folosit pentru a transmite mesaje cu iz vădit electoral, în contextul în care România a intrat într-un an cu o serie completă de alegeri. Altfel, ca orice alt domeniu, mai ales unul cu o așa mare importanță pentru economie și pentru impactul pe care îl are asupra societății, retailul ar trebui să beneficieze de încurajare și de suport din partea statului. Ce ar trebui făcut, mai exact, spune analistul Adrian Negrescu. „Încurajarea investițiilor în retail, indiferent de natura capitalului, mai ales în zona greenfield, poate transforma România într-un jucător semnificativ la nivel european. Simplificarea în zona de autorizare a investițiilor, facilități de natură fiscală, cursuri gratuite de pregătire, facilități logistice (drumuri, rețele de apă, canalizare, curent, gaze etc.), sunt elementele esențiale cu care statul poate să susțină dezvoltarea acestui sector,” arată Negrescu.
