Activele totale ale celor trei piețe financiare nebancare importante au echivalat, în 2022, cu aproximativ 12% din Produsul Intern Brut (PIB) al României, arată ultimul raport lunar privind evoluția și tendințele piețelor financiare, realizat de analiștii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Documentul remarcă faptul că piața bursieră din România a crescut în primul trinestru al anului 2023, trâgând înainte și randamentele fondurilor de pensii. De asemenea, la percepția asupra riscului de țară s-a îmbunătățit, în condițiile în care, arată sursa citată, cotațiile CDS (Credit Default Swap, indicator care arată care este riscul de neplată a datoriei unei țări) au scăzut de la 238 de puncte de bază în februarie la doar 208 puncte de bază la final de martie, conform studiifinanciare.ro.
Ce se va întâmpla cu randamentele titlurilor de stat în caz unui nou șoc inflaționist
Analiștii ASF au prezentat, în documentul citat, și un scenariu privind randamentele titlurilor de stat la un șoc de inflație. Amintim că titlurile de stat domină portofoliile de investiții ale fondurilor de pensii, dar și ale majorității fondurilor mutuale ori ale societăților de asigurare, motiv pentru care randamentele acestora sunt esențiale pentru piața financiară nebancară. De altfel, scăderea cotațiilor de pe piața secundară a titlurilor de stat, pe fondul creșterii inflației, a fost principalul motiv pentru care pensiile private au înregistrat, în 2022, primul an cu randamente negative.
“Înțelegerea mecanismului și a relației dintre ratele dobânzilor și inflație este de o importanță crucială pentru luarea unor decizii economice eficiente și oportune de către factorii de decizie în domeniul politicii monetare”, notează analiștii ASF. Redăm, mai jos, concluziile acestora în ceea ce privește dinamica pe care o vor urma titlurile de stat în cazul unui nou șoc inflaționist.
Irving Fisher a testat această relație pentru Regatul Unit și SUA în studiul său din 1930 și a constatat corelații puternice între variațiile ratelor inflației și variațiile ratelor nominale ale dobânzii. Din punct de vedere empiric, există o relație solidă între ratele nominale ale dobânzilor și inflație: ratele ridicate ale inflației sunt însoțite de rate ridicate ale dobânzilor nominale (Williamson, 2019). Interpretarea convențională a acestei relații este că o inflație ridicată duce la rate ale dobânzii nominale ridicate, deoarece atât debitorilor, cât și creditorilor le pasă de ratele reale ale dobânzii. Pentru a cuantifica relația dintre inflație și randamentele obligațiunilor de stat, a fost utilizat un model VEC pentru a analiza relația pe termen lung dintre variabilele de interes.
A fost estimat un model VEC cu două decalaje și o relație de cointegrare. Au fost introduse restricții pentru rata inflației care intră în vectorul de cointegrare pe termen lung. Modelul a fost estimat pe date lunare pentru randamentele obligațiunilor de stat românești cu scadențe de 6 luni, 1 an și 5 ani pentru perioada 2010-februarie 2023. Pentru a cuantifica efectul creșterii inflației asupra randamentelor obligațiunilor de stat, a fost estimat un model VEC cu o deviație standard de 1 sigma, cu două decalaje și o relație de cointegrare. Rezultatele au arătat că o creștere de 0,7% (1 abatere standard) a inflației duce la o creștere a randamentelor obligațiunilor de stat (cu scadența la 6 luni) de 1,7% în următoarele 10 luni și de 1,83% pentru obligațiunile de stat cu scadența la 1 an.
