România va avea anul viitor o economie care va creşte pe investiţii, nu pe consum, a declarat marţi, în Parlament, premierul Marcel Ciolacu, acesta subliniind că bugetul pe 2024 este construit în jurul patriotismului economic, vizând creşterea producţiei autohtone, stimularea investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă.
„Anul viitor investiţiile vor aduce jumătate din creşterea economică şi vor avea o rată de creştere dublă faţă de cea a consumului. (…) La fel ca în acest an, vom avea o economie care va creşte pe investiţii, nu pe consum. Iar, pentru asta, am decis să prioritizăm investiţiile. Nu mai aruncăm banii pe zeci de mii de proiecte începute şi niciodată finalizate. Pentru 2024, am selectat peste 150 de proiecte de investiţii importante, dintre care: 108 la Transporturi şi Infrastructură, 21 la Ministerul Dezvoltării, 13 la Mediu, 9 la Sănătate. Ca valoare, 91% din bani se vor duce pe Infrastructură, ceea ce înseamnă un salt de dezvoltare incredibil pentru România”, a spus Ciolacu, în plenul reunit al Parlamentului, la şedinţa dedicată dezbaterilor pe marginea proiectului de buget pe anul viitor.
El a adăugat că, pe lângă Infrastructură, celelalte două domenii strategice în care Guvernul va investi considerabil în 2024 vor fi Educaţia şi Sănătatea.
„Avem cea mai mare alocare bugetară la Educaţie din istorie, de 4,1% din PIB, adică un plus de 22 de miliarde de lei faţă de execuţia din 2023 şi un plus de 61%. (…) Peste 12 miliarde de lei vor fi investiţi în infrastructura educaţională doar din PNRR. De asemenea, alocăm un buget de 1,14 miliarde pentru a asigura masa caldă pentru elevii din aproape 1.000 de unităţi şcolare. Pe de altă parte, la Sănătate vom avea un plus de 44%, adică mai mult cu 5,8 miliarde de lei faţă de execuţia din 2023. Nu vreau să mai întâlnim situaţii în care spitalele să rămână fără finanţare şi bolnavii să nu aibă acces la tratament. (…) Vom investi masiv în medicii de familie, dar vom continua şi construcţia de spitale prin PNRR, astfel încât să creştem accesul oamenilor la servicii medicale de calitate. Iar cine mai îndrăzneşte să ia şpagă pentru a-şi face treaba trebuie să plătească extrem de aspru!”, a transmis Ciolacu.
Totodată, el a punctat că bugetul pe 2024 este construit pe politici şi programe.
„A trecut vremea în care se stabilea bugetul şi vedeam ulterior ce facem cu el. Am ordonat cheltuielile şi am dus banii acolo unde era nevoie să producă plusvaloare. Acest lucru ne va permite să creăm anul viitor peste 80 de mii de noi locuri de muncă. Toate schemele de ajutor vor fi condiţionate de acest lucru. Şi, dacă vorbim de scheme de ajutor de stat, vă anunţ că am stabilit un plafon de garanţii de 40 de miliarde de lei pentru sprijinirea activităţii IMM-urilor. De asemenea, vom introduce o schemă de 2,5 miliarde de lei privind stimularea investiţiilor de înaltă tehnologie şi un buget de 2,6 miliarde de lei pentru schemele de ajutor pentru industria prelucrătoare, industria materialelor de construcţii, Start-Up Nation şi programul Femeia Antreprenor. Tot anul viitor, vrem să continuăm stimularea investiţiilor în prelucrarea şi procesarea alimentelor, producţia de carne de porc şi pasăre, legume, dar şi subvenţionarea motorinei în agricultură prin alocări de peste 2,2 miliarde de lei, alături de investiţii în irigaţii de peste 2,5 miliarde de lei”, a mai declarat Ciolacu.
Premierul a promis că se va acţiona mai ferm pentru combaterea evaziunii fiscale.
„Cei care fac evaziune sunt de fapt cei care fură banii copiilor, banii profesorilor, banii pensionarilor şi banii pentru investiţii. Sunt cei care vă spun la televizor că este rău şi vine apocalipsa, în timp ce ei îşi rezervă următoarea vacanţă de lux. Le dau o veste proastă: anul viitor vom pune în aplicare cel mai ambiţios plan de combatere a evaziunii din istoria acestei ţări! Din îmbunătăţirea colectării, reducerea evaziunii fiscale şi digitalizarea ANAF vom aduce un plus de 1% la buget, adică peste 17 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, vom lua din buzunarele băieţilor deştepţi pentru a construi drumuri, şcoli şi spitale”, a menţionat Ciolacu.
Acesta a enumerat ca obiective importante reducerea inflaţiei şi a deficitului bugetar, în baza unui proiect de buget sustenabil.
„În 2019, atunci când am plecat de la guvernare, am lăsat România la o inflaţie de 3,4%, un deficit de 2,8% din PIB şi o datorie guvernamentală de 37% din PIB. Acestea sunt cifrele! Obiectivul nostru este să revenim rapid la aceşti indicatori, după o perioadă extrem de grea cu crize suprapuse. De aceea, am venit în faţa dumneavoastră cu un buget sustenabil, care respectă regulile bugetare stabilite de Uniunea Europeană. Deficitul bugetar va fi anul viitor de 5% din PIB, adică vom face o consolidare bugetară de aproape 1% din PIB, peste regula bugetară ce prevede o ajustare de minimum de 0,5 puncte procentuale din PIB. Acest lucru ne va permite ca pe termen mediu să ajungem la 3% din PIB. Însă cea mai importantă modificare este că vom stopa modelul de guvernare pe datorie. Datoria publică va scădea la 48,7% din PIB în anul 2024, cu mult sub pragul de 60% stabilit de Uniunea Europeană”, a mai spus Ciolacu.
