Numărul companiilor care au apelat la procedurile de insolvenţă în primul semestru din 2024 a trecut de 3.600, echivalentul unei creşteri de 5,8%.
Dintre acestea, 72 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion euro, comparativ cu doar 33 de societăţi care au deschis proceduri de insolvenţă în S1/2023.
Problemele de lichiditate, creşterea costurilor operaţionale, datoriile acumulate, scăderea vânzărilor şi a cererii şi lipsa unui plan de afaceri robust dublat de decizii de management inadecvate, reprezintă principalele cauze care au contribuit la dublarea numărului de insolvenţe în rândul companiilor de impact, potrivit unei analize a CITR, liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare din România.
În ceea ce priveşte numărul restructurărilor prin procedura de concordat preventiv, în primele şase luni ale anului au fost înregistrate 71 de cereri, dintre care 33 sunt în derulare în prezent. 19 dintre cereri vin de la companii de impact.
Pe sectoare de business, 26% din totalul insolvenţelor a fost reprezentat de sectorul comerţului, afectat de schimbările din comportamentul consumatorilor, influenţate de inflaţie şi creşterea costurilor de trai. Astfel, reducerea puterii de cumpărare a determinat o scădere a vânzărilor şi, implicit, a veniturilor, forţând multe afaceri să declare insolvenţa.
Companiile din construcţii au reprezentat 20% din totalul insolventelor în S1/20214, în timp ce companiile din industria prelucrătoare au bifat 12% din totalul insolventelor afectate de problemele din lanţurile de aprovizionare şi de creşterea costurilor de producţie.
„În perioada următoare, vom vedea probabil o creştere continuă a numărului de masuri de restructurare, pe fondul revenirii la contextul economic şi de reglementare anterior pandemiei. Accesarea la timp a unor facilităţi de restructurare face diferenţa între procesele cu şanse de reuşită şi cele care din păcate se derulează prea târziu”, spune Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Regiunile care ce au înregistrat cel mai mare număr de insolvenţe sunt Bucureşti cu aproximativ 574 companii, Bihor cu aproximativ 257 companii şi Cluj cu aproximativ 215 companii.
Pentru următoarele şase luni, Paul-Dieter Cîrlănaru estimează că principalele dificultăţi ale companiilor se vor datora capitalizării reduse, ca urmare a resurselor limitate ale acţionarilor, a lipsei unui cadru legal adecvat dar şi a unei abordări pro-business a autorităţii de reglementare în privinţa intermedierii financiare de equity. Prin urmare, acestea vor suferi o dublă carenţă – lipsa resurselor proprii pentru dezvoltare, respectiv imposibilitatea accesării de finanţări bancare, urmare gradului ridicat de îndatorare.
„O opţiune poate fi canalizarea resurselor financiare disponibile (ex. din Fondurile de Pensii) către zonele cu cerere şi randamente ridicate, precum ar fi companiile industriale româneşti”, spune Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
În ceea ce priveşte concordatul preventiv, în primul semestru al anului au fost înregistrate 71 de cereri de deschideri a procedurii, dintre care 33 sunt în derulare. 19 dintre acestea sunt companii de impact, cu cinci mai multe decât în întregul an 2023.
Cifra de afaceri cumulată a companiilor care au apelat la concordatul preventiv este de 409 mil. euro, iar activele imobilizate ale acestora ating 119 mil. euro. În plus, numărul total al angajaţilor este de 4.481.
Primele cinci judeţe din ţară ca număr de proceduri de concordat preventiv sunt: Bucureşti şi Dolj cu 8 proceduri, Cluj şi Mureş cu 5 proceduri şi Ilfov cu 3 proceduri.
