Pe fondul pandemiei de Covid și a crizei economice asociate care s-a amplificat odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia, statele Uniunii Europene au apelat la diverse scheme de sprijin pentru populație și companii. Astfel, pentru a se evita un impact puternic asupra nivelului de trai, la nivelul Uniunii Europene s-a decis plafonarea prețurilor la energia electrică și gaze naturale, iar ulterior multe țări au decis și plafonarea unor prețuri la produsele alimentare. În România, în absența măsurilor de plafonare a prețurilor la energie, valoarea totală a coșului minim pentru un trai decent ar fi crescut cu 10,4%. Totodată, impactul estimat al măsurilor de plafonare a adaosurilor comerciale în cazul alimentelor a fost de 0,6% din valoarea coșului. Per total, statistica nu arată deloc bine pentru români. Coșul de consum pentru un trai decent ne lasă astăzi cu 40% mai săraci decât acum trei ani.
Conform studiului „Plafonarea prețurilor în România – Impactul măsurilor recente de reglementare a prețurilor la bunurile și serviciile de consum asupra coșului de consum pentru un trai minim decent”, realizat de către doctorul în sociologie și antropologie socială Ștefan Guga, suntem încă departe de o normalizare a evoluției prețurilor de consum. Totuși, situația pare calmă astăzi, mai ales dacă ne raportăm la întregul an 2022 și la prima parte a lui 2023, când se credea că lucrurile nu pot merge decât înspre mai rău sau mult mai rău: menținerea prețurilor la un nivel extrem de ridicat pe termen mai lung; o recesiune puternică și de durată; pierderea unei părți consistente a puterii de cumpărare a populației fără o perspectivă de revenire într-un viitor apropiat – toate păreau foarte probabile la vremea respectivă, se arată în studiul citat, care a fost publicat pe site-ul Fundației Friedrich Ebert Stiftung România.
Patru concluzii care surprind realitatea despre plafonări și scumpiri
Pentru a evalua impactul măsurilor de reglementare a prețurilor la energie și alimente, studiul a analizat efectele asupra valorii coșului de consum pentru un trai minim decent, așa cum este el definit în Legea 174/2020.
- În perioada septembrie 2020 – decembrie 2023 (perioada de inflație puternică), capitolul „Cheltuieli cu locuința” (unde intră și costurile cu energia, care în decembrie 2023 reprezentau 69,1% din totalul capitolului) a înregistrat cea mai puternică creștere: 57,7%, mult peste creșterea valorii coșului total (39,5%). Totodată, ponderea cheltuielilor cu locuința în coș a crescut de la 6,6% la 7,5%. În decembrie 2023, familia de referință (doi adulți și doi copii) trebuia să cheltuie cu aproximativ 280 de lei pe lună în medie în plus pentru întreținerea locuinței față de septembrie 2020 și cu 210 lei în plus față de 2021 (anterior adoptării OUG 27/2022 privind plafonarea prețurile la consumator pentru gaze și electricitate începând cu luna aprilie 2022).
- În aceeași perioadă, capitolul „Alimentația” a înregistrat o creștere în mare similară cu valoarea totală a coșului (38,5% vs. 39,5%), ponderea alimentelor în total coș rămânând constantă (21-20,9%). În decembrie 2023, familia de referință (doi adulți și doi copii) trebuia să cheltuie cu aproape 600 de lei în medie în plus pe lună pentru alimente față de septembrie 2020 și cu aproximativ 220 de lei în plus față de septembrie 2022 (anterior adoptării OUG 67/2023 pentru limitarea adaosurile comerciale practicate de procesatorii, distribuitorii și comercianții de alimente în cazurile unor produse de bază începând cu sfârșitul lunii iulie 2023).
- Coșul de consum a înregistrat creșteri semnificative în 2022 și 2023, în perioada de vârf a inflației. Totuși, trebuie remarcat că evoluția valorii coșului nu este aceeași cu cea a inflației, din moment ce modelul de consum al coșului nu este același cu cel pe baza căruia se calculează inflația. În funcție de variația diferitelor elemente (în special costul locuinței), diferențele dintre evoluția valorii coșului și cea a inflației pot fi mai mult sau mai puțin diferite.
- Chiar și cu măsurile de reglementare a prețurilor la energie și alimente, coșul de consum pentru un trai minim decent este astăzi cu aproape 40% mai scump decât în urmă cu trei ani. Creșterea este enormă pentru o perioadă atât de scurtă de timp și arată clar dificultățile din ce în ce mai mari cu care s-au confruntat cei mai mulți oameni în această perioadă și cu care se confruntă și în prezent.
Cum ar fi arătat viața românilor fără plafonarea prețurilor la energie
Pentru a estima cum ar fi arătat coșul de consum în absența OUG 27/2022, analiza sociologului Ștefan Guga s-a bazat pe datele furnizate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Conform acestora, pentru un apartament de trei camere (cel inclus în coș), factura la gaze naturale ar fi fost de 2,47 ori mai mare în cazul neplafonării prețului față de cazul real; la electricitate, costul lunar ar fi fost de 3,38 ori mai mare. Impactul asupra coșului de consum pentru un trai minim decent (decembrie 2023) ar fi fost semnificativ (vezi tabelul 2), capitolul cheltuieli cu locuința crescând cu 963 de lei (+126,2%): în loc de 762 de lei în medie pe lună, familia de referință ar fi trebuit să aibă 1.726 de lei la dispoziție pentru cheltuielile cu locuința, a căror pondere în coș ar fi crescut de la 7,5% la 15,4%. Valoarea totală a coșului ar fi crescut cu 10,4%.
Efectul plafonării prețurilor la alimente, greu de estimat
Dacă în privința energiei lucrurile sunt clare, în ce privește reglementările prețurilor la alimente situația este mai dificil de analizat, atrage atenția studiul. Piața alimentelor nu este monitorizată ca cea a energiei și nu avem o instituție echivalentă ANRE care să ofere date centralizate și oficiale privind impactul reglementării prețurilor. De asemenea, modalitatea de reglementare a prețurilor (limitarea adaosului comercial la procesatori, distribuitori și comercianți în cazul alimentelor versus plafonarea efectivă a prețurilor de consum în cazul energiei) face mult mai dificilă orice comparație între prețurile reale și prețurile potențiale, nereglementate. Deși analiza produselor ale căror prețuri au fost plafonate par să confirme că măsurile de reglementare a prețurilor au dus la scăderea sau măcar limitarea creșterii prețurilor, este totuși imposibil de estimat cu precizie care a fost contribuția lor asupra evoluției prețurilor, arată studiul citat. De remarcat că BNR în Raportul asupra inflației din noiembrie 2023 subliniază că măsurile de plafonare a adaosului comercial au avut „un impact relevant” asupra reducerii inflației la alimente, estimând acest impact la „0,6 puncte procentuale a variației lunare a IPC (indicii prețurilor de consum – n. red) în luna intrării în vigoare”.
„Ținând cont de ponderea de 20,1% a alimentelor în coșul IPC, am avea o limitare a creșterii prețurilor la alimente de 2,5% ca urmare a intrării în vigoare a măsurilor de reglementare. În lipsa unei evaluări mai precise, putem folosi această estimare pentru a evalua impactul asupra coșului de consum pentru un trai minim decent”, consideră autorul studiului.
