Majorarea taxelor ca soluție de reducere a deficitului bugetar și-a atins limitele, în condițiile în care companiile și populația resimt deja povara fiscală, iar economia României ar urma să înregistreze o creștere de numai 0,7% în acest an, consideră Ruxandra Târlescu, partener coordonator Taxe în cadrul PwC România.
‘Creșterea taxelor ca soluție de reducere a deficitului bugetar și-a atins limitele. Companiile și populația resimt povara fiscală și creșterea economică tot mai slabă o demonstrează. Ajustarea fiscală trebuie să continue în anii următori pentru ca deficitul să ajungă la 3% din PIB în 2031, însă spațiul pentru noi majorări de taxe este tot mai redus. Creșterea fiscalității din ultimul an a pus presiune pe companii și populație, iar economia resimte efectele, cu o creștere estimată la doar 0,7% anul acesta. România trebuie, așadar, să găsească un mix care să permită continuarea consolidării fiscale fără să fragilizeze și mai mult creșterea economică’, susține Ruxandra Târlescu.
Potrivit acesteia, măsurile fiscale anunțate de noul Guvern ar putea contribui la continuarea ajustării bugetare fără noi majorări de taxe.
‘În acest context trebuie privite și măsurile fiscale pe care și le propune noul guvern al României, anunțate înainte de primirea votului în parlament și înainte ca ele să intre efectiv în procesul de adoptare. Direcțiile anunțate sunt importante tocmai pentru că încearcă să răspundă ambelor obiective: continuarea corecției bugetare, dar și reducerea presiunii asupra economiei. Eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, menținerea principiului cotei unice, lărgirea bazei de impozitare, colectarea mai bună a TVA, rambursările mai rapide către companii, eficientizarea ANAF și un control mai strict al cheltuielilor publice conturează un mix care, dacă va fi bine calibrat și implementat, poate muta accentul de la noi creșteri de taxe către o consolidare fiscală mai sustenabilă’, arată reprezentanta PwC România.
Aceasta atrage atenția că reducerea deficitului bugetar devine mai dificilă în condițiile încetinirii economiei.
‘Finanțele publice trebuie readuse pe o traiectorie sustenabilă, dar acest lucru devine mult mai dificil într-o economie care încetinește. În același timp, dacă răspunsul la problema deficitului rămâne majorarea fiscalității, riscăm să punem și mai multă presiune pe investiții, consum și competitivitate și, în final, chiar pe capacitatea economiei de a genera venituri bugetare’, explică Ruxandra Târlescu.
Conform analizei, ajustarea fiscală realizată în ultimul an a fost susținută în principal de majorarea taxelor. Astfel, cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, cotele reduse au fost unificate la 11%, impozitul pe dividende a fost majorat de la 10% la 16%, iar impozitele locale pe proprietate au crescut.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate în analiză, încasările din TVA au crescut cu 22,2% în perioada august 2025 – iulie 2026, comparativ cu cele 12 luni anterioare, în timp ce deficitul bugetar s-a redus la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului 2026, de la 4,51% din PIB în perioada similară din 2025.
Cele trei mari agenții de rating, Fitch, Moody’s și S&P, au menținut România în categoria recomandată investițiilor, dar cu perspectivă negativă, se menționează în analiză.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene citate în document, deficitul bugetar ar urma să ajungă la aproximativ 6,2% din PIB în acest an, însă pentru reducerea acestuia sub 3% până în 2031 mai este necesară o ajustare de aproximativ trei puncte procentuale din PIB.
În același timp, creșterea fiscalității a fost însoțită de presiuni asupra prețurilor și consumului, arată reprezentanta PwC.
Inflația anuală a ajuns la 10,85% în luna mai, a coborât la 6,17% în august și a urcat din nou la 6,61% în septembrie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) menționate în analiză. Totodată, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,1% în primele opt luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
În opinia Ruxandrei Târlescu, principala măsură pentru creșterea veniturilor bugetare ar trebui să fie îmbunătățirea colectării TVA.
‘Prima măsură, și cea mai importantă, este colectarea. Cea mai mare rezervă de venituri a României nu este o cotă mai mare, ci TVA-ul deja datorat și neîncasat. În 2023, statul nu a colectat o treime din TVA-ul pe care ar fi trebuit să îl încaseze, cel mai mare gap de conformare din Uniunea Europeană, față de o medie de 9,5%, potrivit Comisiei Europene. Pierderea a fost de 45,5 miliarde lei într-un singur an, potrivit aceluiași raport, mai mult decât a adus majorarea cotei de TVA, iar fiecare punct procentual recuperat din acest gap ar însemna aproximativ 1,5 miliarde lei la buget. Instrumentele există deja: facturarea electronică, raportarea SAF-T, sistemul e-Transport și declarația de TVA precompletată fac tranzacțiile vizibile pentru ANAF aproape în timp real. Folosite împreună cu verificarea încrucișată a datelor și cu controale țintite, pot aduce venituri suplimentare și o concurență mai corectă pentru companiile care își respectă obligațiile’, subliniază reprezentanta PwC România.
O altă direcție indicată în analiză este reforma cheltuielilor publice, fără reducerea investițiilor productive în infrastructură, energie, educație și digitalizare.
De asemenea, Ruxandra Târlescu consideră că predictibilitatea fiscală reprezintă o condiție pentru susținerea investițiilor, iar eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, anunțată pentru 2027, ar constitui un pas în această direcție.
‘Prima etapă a ajustării a arătat că taxele mai mari aduc rapid bani la buget. Însă de acum statul trebuie să arate că poate încasa banii care i se datorează și că îi poate cheltui mai bine. O colectare mai bună și o concurență corectă sunt mai sustenabile decât o nouă creștere a notei de plată a consumatorului. România nu are nevoie doar de un deficit mai mic, ci și de o economie competitivă’, concluzionează Ruxandra Târlescu.
