Menținerea dobânzii de referință la 6,5% de către Banca Națională a României (BNR) se înscrie în tehnica „suflăm și în iaurt”, prin care se păstrează o politică monetară prudentă, chiar dacă inflația a scăzut, iar creșterea economică a încetinit. În fapt, conducerea BNR ia o decizie uitându-se la 2025, când schimbările fiscale preconizate vor menține inflația la actualele niveluri, iar avansul PIB va fi la fel sau chiar mai redus decât anul acesta.
Politica prudențială a Băncii Naționale a fost explicată de guvernatorul Mugur Isărescu după ultima scădere a dobânzii de referință. Acesta a arătat că banca centrală nu s-a grăbit nici cu creșterea dobânzii de politică monetară atunci când inflația era în urcare, și la fel va face și cu reducerea. „Nu s-a relaxat exagerat. Ne-am dus în jos cu dobânda în funcție de cum a evoluat și inflația”, a declarat Mugur Isărescu, adăugând că în ultimele luni ale anului pot apărea „factori perturbatori” care ar putea bloca o continuare a relaxării monetare. „Gândiți-vă că poate să apară oricând o inversare de mișcări de capital, de ieșiri de capital. Avem cu ce să reacționăm în acest sens, avem rezervă valutară, avem metode de sterilizare a excedentului de lichiditate, dar nu vom mai putea reduce rata de politică monetară pe un asemenea scenariu negativ.”
Mugur Isărescu a fost reales, luna trecută, ca guvernator al BNR pentru încă un mandat de cinci ani. „Independenţa băncii centrale este o prevedere a tratatului european. Banca centrală nu poate primi instrucţiuni în elaborarea politicii monetare, dar nu înseamnă că suntem izolaţi într-un turn de fildeş şi nu discutăm cu Guvernul”, a declarat Mugur Isărescu la audierile din comisiile parlamentare, unde arătat și că „încercăm să dăm jos inflația fără să creăm recesiune.”
În septembrie, rata inflației a scăzut la 4,6%, de la 5,1% în august. Nivelul inflației s-a reîntors în zona prognozată, dar presiunile de creștere a prețurilor din mai multe direcții a convins BNR să arate, în minuta de după ședința politică monetară din 4 octombrie, că inflația se va situa la sfârșitul anului peste estimarea de 4% făcută în august. „Potrivit noilor date și evaluări, rata anuală a inflației va scădea până la finele anului curent pe o traiectorie fluctuantă și mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din luna august, care cobora la 4% în decembrie 2024, la 3,4% la finele anului 2025 și la 3,2% în iunie 2026”, arată BNR.
Se explică, astfel, și posibilitatea ca dobânda de referință să rămână la nivelul de 6,5% până în 2025, mai ales că se așteaptă și formarea noului guvern, cel mai probabil în ianuarie anul viitor, moment în care se va cunoaște mai bine ce măsuri fiscale urmează să fie luate anul viitor pentru a contracara deficitul bugetar. Anul viitor vor avea loc și indexări ale pensiilor și salariilor, ceea ce va alimenta conosumul și, implicit, inflația.
Inflație mai mare
Majorările veniturilor de anul acesta s-au văzut în consum, care a crescut „accelerat” și a avut cel mai mare aport la majorarea PIB. „Consumul gospodăriilor populației și-a accelerat însă considerabil creșterea în trimestrul II, inclusiv în termeni anuali, contribuind decisiv la mărirea avansului PIB față de aceeași perioadă a anului trecut, la 0,8 la sută, de la 0,5 la sută în trimestrul I”, arată comunicatul BNR. Dar consumul se vede în presiunea asupra prețurilor și, mai important, în deficitul extern, dat fiind că alimentează importurilede bunuri, inclusiv alimente.
În ultimul raport al Băncii Comerciale Române (BCR) prognoza de inflație pentru sfârșitul anului se majorează de la 4% la 4,5%. Înaintea ședinței BNR de luna aceasta, BCR preconiza încă două reduceri a dobânzii de referință în acest an, care să ducă nivelul acesteia de la 6,5% la 6%. Însă, după ce BNR a menținut dobânda, analiștii BCR și-au schimbat prognozele. „La ultima ședință din acest an, programată pentru 8 noiembrie, ne așteptăm la menținerea ratei cheie la 6,5% de către o BNR care este dependentă de date, având în vedere derapajul fiscal de amploare, creșterea robustă a salariilor reale și o încetinire mai lentă decât era așteptată a ratei inflației. Ne așteptăm la următoarea tăiere a ratei cheie în al doilea trimestru din 2025”, arată raportul BCR.
UniCredit Bank anticipa o scădere a dobânzii de referință doar anul viitor, pe fondul unei reveniri către 5% a inflației la sfărșitul anului. ING Bank menține prognoza de 4,2% pentru inflație, dar nu vede vreo modificare a dobânzilor de către BNR înainte de 2025. „Există incertitudini cheie anul viitor și aproape toate indică riscuri ca inflația să fie mai mare. Prețurile energiei pentru consumatorii casnici au potențialul să crească dacă plafonările sunt îndepărtate, în timp ce taxele mai mari ar putea aduce noi presiuni, în funcție de cum arată măsurile efective”, se arată în raportul ING.
În contradicție cu situația de la noi, în Zona Euro inflația s-a întors în intervalul țintă de 0%-2%, ceea ce înseamnă că urmează reduceri ale dobânzii de referință, ieftinind creditele în euro, inclusiv în România. În Zona Euro, micșorarea dobânzilor va veni în sprijinul economiei, care nu se simte foarte bine în principalele state din Uniunea Europeană. Iar o revenire a economiilor europene, în principal a Germaniei, ar fi benefică și pentru România datorită schimburilor comerciale pe care țara noastră le are cu statele UE.
Împrumuturi accesibile
Dar chiar și în situația din prezent, cu dobânzi mai mari decât acum 4-5 ani, creditarea este accesibilă mai ales pentru persoanele fizice care caută să achiziționeze o locuință. În primele șase luni din 2024 au fost acordate în total credite ipotecare în valoare de 4,5 miliarde de euro potrivit raportărilor realizate de BNR, în creștere cu 78% comparativ cu perioada similară a anului trecut, acestea incluzând însă și refinanțările, conversiile, transferurile și restructurările, arată un raport al SVN România.
Valoarea medie a unui credit ipotecar acordat la nivel național în 2023 a fost de circa 62.000 de euro, în timp ce prețul mediu la nivel național al unui imobil tranzacționat prin credit ipotecar în 2023 a fost de 85.000 de euro, în creștere de la 82.000 de euro în 2022, potrivit calculelor companiei. În total, anul trecut au fost acordate aproximativ 48.000 de credite ipotecare noi, comparativ cu un nivel de aproximativ 55.000 de credite ipotecare noi acordate în 2022.
Analiza SVN Credit mai arată că rata actuală a unui credit ipotecar contractat în trecut poate fi redusă cu aproximativ 22,5% față de nivelul înregistrat în 2023 prin trecerea la dobândă fixă. „Unul dintre cei mai importanți factori în analizarea unei finanțări ipotecare este evoluția pe termen lung. Datele din piață arată că un credit ipotecar stă în medie în portofoliul unei bănci o perioadă de 10 – 11 ani, perioadă în care se pot înregistra atât minimuri istorice, specifice unei pandemii care apare o dată la un secol, dar și vârfuri absolute, specifice, spre exemplu, unei perioade de inflație care se întâlnește la câteva zeci de ani. În ansamblu, dobânzile urmează o traiectorie cu multiple suișuri și coborâșuri pe termen lung, tendința fiind, în general, una de scădere, pe măsura întețirii concurenței bancare”, a declarat Alexandru Rădulescu, managing partner SVN Romania.
Raportat la venituri, rata actuală a unui credit ipotecar în valoare de 61.500 de euro contractat în 2019 deține o pondere de circa 36% din salariul mediu net la nivel național, comparativ cu circa 59% în urmă cu cinci ani. Scăderea ponderii deținute de rate în venituri a venit ca urmare a creșterii salariului mediu net la nivel național, care a ajuns în luna iunie a acestui an la o valoare de 5.176 de lei, cu 65% peste nivelul din 2019.
Valoarea medie a unui credit ipotecar acordat la nivel național în 2023 a fost de circa 62.000 de euro, în timp ce prețul mediu la nivel național al unui imobil tranzacționat prin credit ipotecar în 2023 a fost de 85.000 de euro, în creștere de la 82.000 de euro în 2022, potrivit calculelor companiei. În total, anul trecut au fost acordate aproximativ 48.000 de credite ipotecare noi, comparativ cu un nivel de aproximativ 55.000 de credite ipotecare noi acordate în 2022.
În ciuda dobânzilor ridicate, comparatic cu 2021 sau cu Zona Euro, împrumuturile bancare din țara noastră rămân accesibile celor cu venituri medii sau peste medie. Condițiile pre-contractuale stabilite de BNR fac aceste credite destul de sigure pentru sistemul bancar, prin avansul acordat și limitarea ponderii ratei lunare în venituri.