Se știe că domeniul energiei regenerabile este unul din ce în ce mai atractiv, iar investițiile care se fac sunt tot mai mari și mai diversificate. Există un aspect despre care se vorbește mai puțin și anume programe de finanțare nerambursabilă pentru energie regenerabilă. Income Magazine a stat de vorbă cu expertul Anca Rusu, partener al casei de avocatură Berechet Rusu Hiriț SPARL, care ne-a explicat care sunt programele de finanțare, cum se pot atrage banii și care sunt sumele ce se pot obține.
Income Magazine: Care sunt principalele programe de finanțare nerambursabilă pentru energie regenerabilă și cui se adresează ele?
Anca Rusu: Principalele programe de finanțare nerambursabilă pentru energie regenerabilă sunt Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR)- Componenta C.6. Energie și Fondul de Modernizare. Ambele instrumente de finanțare sunt administrate de Ministerul Energiei și au ca obiectiv (printre altele) sprijinirea investițiilor destinate dezvoltării de noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, inclusiv instalații de stocare și capacități pentru producția de hidrogen verde.
PNRR este un proiect european de finanțare menit să sprijine statele membre să recupereze pierderile înregistrate în timpul pandemiei și ulterior cele generate de criza energetică. Fondurile alocate fiecărui stat membru includ grant-uri (finanțare nerambursabilă) și împrumuturi clasice. Este esențial de precizat că mecanismul de finanțare PNRR este limitat în timp până la 31 decembrie 2026, moment până la care s-a considerat că statele membre, având beneficiul acestor fonduri se vor putea redresa economic. Din acest proiect de finanțare europeană, României îi revin 28,5 miliarde Euro, din care aproximativ 14,9 miliarde Euro sunt fonduri nerambursabile. Pentru Componenta C.6 Energie, deci inclusiv pentru proiectele de energie regenerabilă, este alocat un buget de 1,62 miliarde Euro.
În schimb, Fondul de Modernizare are o perioadă de implementare care durează până în 2030, însă se adresează doar acelor state membre care un PIB pe cap de locuitor sub 60% din media UE (inclusiv România). Sursele Fondului pentru Modernizare provin din veniturile obținute prin licitarea pe piață a 2% din certificatele de emisii de gaze cu efect de sera (GES) la nivelul UE, pentru perioada 2021-2030 iar România are alocat un procent de 11,98% din totalul de 2 %, cu o valoare estimată de 13 miliarde Euro.
Income Magazine: Care sunt condițiile pentru ca o entitate să atragă astfel de finanțări și care este procedura de solicitare a unor astfel de fonduri? Care ar fi cerințele care li se impun, ulterior, celor care primesc sumele?
Anca Rusu: În cazul fiecărui mecanism de finanțare din cele prezentate există mai multe criterii de eligibilitate, în funcție de activitățile finanțabile, dar în principiu solicitanții eligibili sunt microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii și întreprinderi mari, inclusiv întreprinderi nou înființate, constituite în temeiul Legii nr.31/1990 privind societățile care au ca activitate, între altele, producerea de energie electrică. Există o serie de criterii secundare care vizează neîncadrarea solicitanților în anumite situații de incapacitate de plată, insolvență, de neachitare a obligațiilor de plată la bugetul consolidat, de încălcare a prevederilor legislației privind achizițiile publice, etc. Un criteriu important de avut în vedere este și limitarea în timp impusă de programele de finanțare pentru punerea în funcțiune a proiectelor care beneficiază de finanțare, cu alte cuvinte se urmărește ca aceste investiții să fie efectiv realizate.
Pentru a aplica în vederea obținerii unor astfel de fonduri, în cadrul unui apel deschis de finanțare, solicitanții au obligația depunerii, pe o platformă online, a unei cereri de finanțare (în format prestabilit) și a unei documentații specifice care cuprinde informații esențiale despre proiect, buget, capabilitate tehnică de realizare a proiectului dar și despre categoriile de cheltuieli care se doresc a fi acoperite din fondurile nerambursabile. Procedura este competitivă, astfel că este util ca solicitanții să analizeze în prealabil criteriile de evaluare și punctajul maxim acordat pentru fiecare astfel de criteriu. Dacă în urma evaluării, proiectul este selectat în vederea finanțării, se va transmite către beneficiar o notificare privind selectarea ofertei pentru finanțare. Selecția ofertelor pentru finanțare va fi finalizată prin semnarea contractului de finanțare, care este un contract de adeziune, cu clauze prestabilite ce nu pot face obiectul negocierilor dintre părţi.
Semnatarii contractelor de finanțare vor avea obligația prezentării unor rapoarte de progres ale proiectelor dezvoltate, precum și orice documente sau informații vor fi solicitate de Ministerul Energiei pe parcursul derulării contractului, inclusiv va permite verificarea fizică a proiectului de reprezentanții Ministerului, la solicitarea acestora.
Income Magazine: Pe diverse tipuri de proiecte, cam care ar fi sumele care se pot obține în domeniul energiei regenerabile și cum sunt ele puse la dispoziția solicitantului?
Anca Rusu: Cu titlu de exemplu, în cadrul Fondului de Modernizare, Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei, suma maximă pe beneficiar/proiect este de 20 milioane Euro, în timp ce din PNRR Măsura de investiții – Investiția I.1 – Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile se pot finanța cheltuieli de maxim 15 milioane de Euro. În cazul în care costurile proiectului depășesc aceste plafoane maxime, vor fi acoperite din surse proprii ale dezvoltatorului sau din împrumuturi bancare.
Există și limitări de solicitare a fondurilor per MW (unitatea de măsură a proiectelor de energie) de care solicitanții trebuie să țină cont la depunerea ofertelor și anume la PNRR se pot solicita maxim 650.000 Euro/MW pentru energia eoliană, respectiv 425.000 Euro/MW pentru energia solară, în timp ce la Fondul de Modernizare subvențiile maxime sunt: pentru energie eoliană 700.000 Euro/MW, pentru energie solară – 450.000 Euro/MW pentru capacitățile instalate de până la 5 MW (inclusiv) și 360.000 Euro/MW – pentru cele peste 5 MW și pentru energie hidraulică – 1.805.000 Euro/MW.
Solicitantul a cărui ofertă a fost selecționată și care a semnat contractul de finanțare va putea accesa fondurile nerambursabile prin depunerea unor cereri de transfer însoțite de documente doveditoare ale plăților ce vor fi acoperite cu fondurile accesate sau, în cazul în care dezvoltatorul a suportat din fonduri proprii aceste costuri, dovezile de plată și justificarea că aceste costuri se încadrează în categoria cheltuielilor eligibile.
Income Magazine: Care sunt cele mai întâlnite probleme cu care se confruntă cei care vor să obțină fonduri nerambursabile și ce recomandări sunt pentru a fi depășite?
Anca Rusu: Cred că problemele frecvent întâmpinate de solicitanți pot fi împărțite în două mari categorii: cele legate de procesul de ofertare și depunere documentație și cele care apar în relația cu autoritatea responsabilă cu procesul de selecție. Ghidul aferent fiecărui apel de finanțare este un document ‘’contaminat’’ de birocrație și extrem de încărcat de multe informații nestructurate și greu de parcurs chiar și pentru profesioniști. Pentru un solicitant care nu beneficiază de suport profesionist poate fi dificil să navigheze printre nenumăratele cerințe (multe dintre acestea fiind redactate deficitar și confuz). Așadar, un prim pas pentru eficientizare ar putea fi simplificarea acestui document esențial prin sistematizarea unor cerințe clare și neechivoce.
Odată depășită etapa depunerii cererii de finanțare, ofertanții declarați câștigători intră în contact cu autoritatea responsabilă pentru gestionarea fondurilor nerambursabile (în cazul de față Ministerul Energiei). Termenele lungi de răspuns, lipsa unei reacții în timp util, ritmul lent în care sunt procesate cererile și analizate documentele depuse, inclusiv dificultatea comunicării prin platforma online dedicată programelor de finanțare (paradoxal) pot crea dificultăți beneficiarilor. Celeritatea este esențială pentru că proiectele aflate în dezvoltare nu pot fi suspendate – având un termen limită de finalizare și au nevoie de finanțare rapid – pentru că nu generează venituri atâta timp cât sunt în faza de dezvoltare, deci nefuncționale. Din cauza acestor întârzieri, multe proiecte probabil nu vor putea respecta termenul limită stabilit de PNRR pentru finalizarea proiectelor – 30 iunie 2026. Prin urmare, este esențial ca acest termen să fie prelungit până la finele anului 2026.
În majoritatea cazurilor, dezvoltatorii sunt nevoiți să acopere o mare parte din costurile proiectelor din surse proprii sau să acceseze surse de finanțare adiacente și apoi să aștepte rambursarea cheltuielilor deja efectuate din fondurile nerambursabile. Toate acestea în condițiile în care aceste fonduri ar trebui să aibă menirea de a-i sprijini în suportarea costurilor de dezvoltare, mai degrabă decât a le asigura o rambursare a sumelor deja cheltuite.
Income Magazine: Cam cât timp durează un proces de solicitare, din momentul depunerii cererii până în momentul în care se poate derula proiectul, efectiv?
Anca Rusu: Așa cum anticipam la întrebarea anterioară, procesul de finanțare poate fi relativ îndelungat, oricum necorelat cu procesul de dezvoltare al proiectelor, care trebuie să respecte atât un calendar de activități asumat de investitor prin oferta depusă, cât și un termen limită impus de fiecare dintre mecanismele de finanțare.
În medie, un astfel de proces poate dura până la 12 luni, uneori chiar mai mult, o durată nerezonabilă dacă revenim la esența acordării acestor fonduri și care este necorelată cu durata maximă de acordare a unor fonduri, de exemplu cele din PNRR (finalul anului 2026). Pe lângă ritmul lent al procesului de desemnare a unei oferte ca fiind câștigătoare și al semnării contractului de finanțare, nici mecanismul depunerii cererilor de transfer și verificării documentației aferente nu este unul mai alert. Sunt frecvente situațiile în care sunt solicitate clarificări în legătură cu documente standard pentru aceste categorii de proiecte, ceea ce denotă că cei care instrumentează cererile nu au o experiență vastă în sfera dezvoltării proiectelor de energie regenerabilă.
Income Magazine: Ne puteți da exemplu de unul sau mai multe proiecte de energie regenerabilă făcut cu finanțări nerambursabile?
Anca Rusu: Precizez că un astfel de proiect de energie regenerabilă este finalizat doar atunci când devine operațional, adică produce energie și o livrează în rețeaua de distribuție/transport. Este prematur să discutăm despre proiecte realizate din fonduri nerambursabile (acordate în baza apelurilor încheiate sau în curs de derulare), pentru că termenele limită prevăzute de instrumentele de finanțare amintite nu s-au împlinit încă.
Până atunci, pe site-ul Ministerul Energiei există o evidență (din păcate neactualizată) a celor 245 de cereri de finanțare depuse în cadrul PNRR, din care un număr de 116 cereri au fost admise, iar din acestea doar 33 au fost confirmate prin semnarea de contracte de finanțare. Să sperăm că de la data acestei raportări depășite (29 Decembrie 2023) până în prezent au mai fost semnate și alte contracte de finanțare, și că este doar o chestiune de timp până când și celelalte cereri vor avansa.
Income Magazine: Ce se întâmplă în cazul în care un proiect realizat prin sume nerambursabile, din varii motive, nu este dus la bun sfârșit.
În situația apariției unor factori care fac imposibilă finalizarea la termen a unui proiect care beneficiază deja de fonduri nerambursabile, există o posibilitate de suspendare a contractului de finanțare până la un alt termen ulterior (de obicei de maxim 6 luni), perioadă în care beneficiarul va suporta din surse proprii costurile dezvoltării proiectului. Depășirea acestei perioade de grație duce la încetarea contractului de finanțare și rambursarea fondurilor primite de beneficiar, la care se pot adăuga cheltuieli accesorii (dobânzi, penalități), într-un termen ce va fi stabilit de Ministerul Energiei.
