Autoritățile competente trebuie să analizeze dacă fake news-urile coordonate în ultimele zile nu reprezintă inclusiv fapte penale și atentează la siguranța națională, a declarat, luni, după dezbaterea ‘Ora Guvernului’ din Parlament, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
‘Despre fake news-uri, sunt convinsă că aceste lucruri coordonate care s-au întâmplat în ultimele zile vor trebui să ajungă și pe masa autorităților competente, pentru a vedea dacă nu sunt inclusiv fapte penale acolo. Va trebui să fie făcută o analiză foarte serioasă cu privire la fake news-urile care țin de securitatea națională care au inclusiv faptul că urmează să fie dărâmate toate barajele, un fake news care a fost dat în niște zile de criză, creând mai multă panică, informații false cu privire la cum lucrările de la Vidraru, în timp de iarnă, vor duce la înghețarea cimentului și nu va mai putea să fie folosită lucrarea de la Vidraru pe viitor’, a menționat Buzoianu.
Potrivit acesteia, ordinul la care s-a făcut referire în informațiile din ultimele zile ‘prevede intrarea în conservare și în abandonare a barajelor care nu mai pot fi folosite în siguranță’.
‘Deci, este vorba practic de o procedură tocmai pentru a pune în siguranță populația. Este un ordin care a fost dat în ultima zi de mandat al ministrului de dinaintea mea, deci nici măcar nu a fost legat de acest mandat. Oricum, este o procedură care prevede mai degrabă procedurile pentru a intra în siguranță niște lucrări care nu mai pot fi folosite. Este vorba de a nu mai fi folosite acele lucrări, tocmai pentru că ele nu mai pot fi folosite în mod sigur pentru populație. Au fost aduse niște modificări la acel ordin, deci nu era vorba de un ordin dat de la zero, pur și simplu erau niște amendamente care au fost aduse. Nu știu să vă zic acum care este centralizarea. Din păcate, noi avem o problemă uriașă legată de infrastructura împotriva inundațiilor. Știm deja că infrastructura a îmbătrânit, știm că au fost ratate sute de milioane de euro care ar fi putut să fie investite pentru a putea să îmbunătățim această infrastructură. Sunt lucruri pe care, de altfel, mi le-am asumat să le scot la iveală și să aduc acest gunoi de sub preș, să-l vadă toată lumea și să începem ușor-ușor să rezolvăm’, a susținut șefa de la Mediu.
Buzoianu a afirmat că atitudinea autorităților locale ‘a fost o bătaie de joc cu privire la riscurile care nu au fost văzute’ în ceea ce privește alimentarea cu apă a populației din localitățile situate în județele Prahova și Dâmbovița.
‘Există multiple acte care au fost date și multiple notificări, informații în luna iulie, în luna iunie, în luna octombrie, în luna noiembrie. În toate aceste documente oficiale reiese că toate autoritățile de la nivel local, Administrația Bazinală Buzău-Ialomița și operatorul de apă ESZ nu au ridicat niciodată riscul că ar putea populația să rămână fără apă. Ba mai mult decât atât, Administrația Bazinală Buzău-Ialomița a menționat recurent în documente oficiale că nu există acest risc. Din punctul nostru de vedere există o responsabilitate foarte clară și acești oameni vor trebui să-și dea demisia. Ne uităm la informații obiective sau ne uităm la fake news-uri date de mișcări extremiste? Experții de la Apele Române sunt cei care pot să facă aceste analize. În primul rând, pentru perioada imediat următoare este necesar să facem comisii pentru situații de urgență în județele Dâmbovița și Prahova, pentru a asigura sau pentru a începe să avem lucrările de surse alternative de apă și rezerve suplimentare. Avem săptămâna aceasta cu ambele consilii județene aceste ședințe, iar pe viitor, din punctul meu de vedere, legislația era suficientă. Doar autoritățile ar fi trebuit să dea semnal de alarmă acolo unde aveau toate datele necesare să tragă semnalele de alarmă. Aici nu este vorba de faptul că legislația nu le-a permis să tragă semnale de alarmă sau că nu puteau să facă aceste lucruri, ci pur și simplu a fost o bătaie de joc cu privire la riscurile care nu au fost văzute’, a subliniat Diana Buzoianu.
Aceasta a adăugat că ‘cel puțin cele două autorități de la nivel local vor trebui să-și dea demisia’.
‘A fost o primă cerere de documente săptămâna trecută de către Corpul de control către operatorul ESZ, care a refuzat să dea aceste date. După ce am făcut public faptul că refuză să dea date, s-au mai gândit și au început să dea documentele. Apa potabilă poate să fie declarată ca fiind potabilă doar de către DSP, care trebuie să facă analize succesive. Consiliul Județean trebuie să respecte până la urmă procedurile care trebuie să fie parcurse de către DSP. Apa potabilă a fost dată din rezerva națională. Absolut orice necesar care este cerut de către primari a fost aprobat. Nu a existat nicio cerere venită de la primarii din localitățile respective. Eu sunt foarte sigură pe tot ce am făcut la minister. Am reușit să scoatem la iveală ilegalitățile care s-au făcut pe falezele din România. Am reușit să scoatem la iveală ilegalitățile care se fac pe plajele închiriate din România. Am reușit să creștem considerabil inspecțiile și controalele care se fac pe ape, pe balastiere. Au început să apară inclusiv plângeri penale’, a precizat ministrul de resort.
Întrebată cum răspunde solicitărilor venite din partea liderului PSD, Sorin Grindeanu, ca USR să facă o analiză dacă să iasă sau nu de la guvernare, Buzoianu a punctat: ‘Nu pot să răspund eu pentru PSD. Eu ce pot să spun foarte clar este că la Ministerul Mediului faptele vorbesc. Am arătat o corupție care a fost ascunsă zeci de ani de zile. Este un lucru care nu s-a mai făcut în ultimii ani de zile (…) Eu am spus foarte clar și în ședința Plenului: nu mă las intimidată. Nu voi ceda la presiuni. Știu că foarte multă lume se uită la mine și spune: ‘O fată tânără care a ajuns acolo în funcția respectivă, care la prima presiune va ceda’. Nu se va întâmpla asta. Vor continua reformele, știu că deranjează’.
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a fost invitată, luni, în Parlament, la ‘Ora Guvernului’, la solicitarea Grupului parlamentar AUR, în cadru dezbaterii cu tema ‘Dezastrul administrativ de la acumularea Paltinu: încălcări ale normelor de sănătate publică, risc energetic național și responsabilitatea Ministerului Mediului în gestionarea unei crize scăpate de sub control’.
