Zaharoula Vassilaki priveşte cu mândrie un măslin vechi de două secole de pe proprietatea sa, care continuă să dea roade deşi a fost lovit de fulger în urmă cu câţiva ani, transmite AFP.
Însă schimburile climatice, în special absenţa iernii, se dovedeşte mult prea dificilă de suportat chiar şi pentru acest arbore veteran din Peninsula Halkidiki din nord-estul Greciei.
„Clima s-a schimbat iar arborii nu pot face faţă acestor schimbări. Nu mai avem deloc iarnă”, spune Zaharoula Vassilaki, care la cei 48 de ani produce măsline bio în satul Polygyros din nordul Greciei.
La mijlocul lunii noiembrie, termometrul arată încă peste 15 grade Celsius la Polygyros.
„În acest moment, temperaturile ar trebui să fie de 10 grade…Anul ăsta este deja pierdut şi mă tem că la anul va fi la fel”, precizează Nikos Anoixas, membru în Consiliul de administraţie al Doepel, organismul profesional din Grecia pentru uleiul de măsline.
Vremea călduroasă şi lipsa precipitaţiilor a afectat aproximativ şase milioane de măsline în regiunea Halkidiki, potrivit producătorilor şi experţilor. Rezultatul, mulţi dintre măslini nu mai produc niciun fruct.
„Este o problemă pe care am constatat-o în special în ultimii cinci ani”, spune Zaharoula Vassilaki. Aceasta explică că este nevoie de una sau două luni de temperaturi scăzute pentru ca un măslin să se „odihnească… pentru a da mai târziu fructe”.
Marii producători de ulei de măsline din Uniunea Europeană, Italia şi Spania, se confruntă şi ei cu probleme similare, ceea ce a împins în sus preţurile la măsline şi ulei de măsline, o componentă de bază în dieta mediteraneană.
Spania, primul producător mondial de ulei de măsline, a cunoscut un an 2022 foarte dificil iar seceta din acest an a agravat problema. În Italia, recolta din acest an este mai mică cu aproximativ 80%, potrivit producătorilor.
Potrivit estimărilor UE, producţia de ulei de măsline din acest an ar urma să 39% în 2022-2023 comparativ cu 2021-2022.
Athanassios Molassiotis, agronom şi director al laboratorului de arboricultură la Universitatea Aristotelio din Salonic, spune că echipa sa a înregistrat o creştere a temperaturii cu două grade în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie 2022 comparativ cu perioada similară a anului precedent. Asta a afectat mugurii de măslin, în special soiul din Halkidiki, care „au nevoie de temperaturi scăzut în timpul iernii”, a explicat Molassiotis. „Am descoperit că mulţi măslini nu au înflorit şi deci nu au avut fructe”, a adăugat Molassiotis.
Regiunea Halkidiki este responsabilă pentru aproximativ jumătate din măslinele produse în Grecia. Potrivit camerei de comerţ locale, peste 20.000 de producători locali recoltează anual între 120.000 şi 150.000 de tone de măsline. De asemenea, peste 150 de firme activează în procesare şi comercializarea măslinelor şi peste 90% din produse sunt exportate la nivel mondial, ajungând până în Australia.
În acest an însă, diminuarea recoltei de măsline i-a adus pe antreprenorii din sector în pragul disperării.
„Mă tem că situaţia se va înrăutăţi”, spune Yiannis Koufidis, preşedintele camerei de comerţ locale, subliniind că impactul economic asupra producătorilor de măsline a fost „enorm”, cu pierderi de aproximativ 200 de milioane de euro numai în Halkidiki.
Un studiu efectuat de Universitatea Aristotelio arată că temperatura medie în zona Halkidiki ar urma să crească cu 1,5 -2 grade Celsius în anii următori, în cel mai bun caz. De asemenea, studiul avertizează că va avea loc o diminuare a precipitaţiilor. Toate acestea vor afecta în cele din urmă calitatea măslinelor.
În aceste condiţii, Yannis Koufidis spune că producătorii din Halkidiki colaborează cu Universitatea Aristotelio pentru a pune la punct o varietate locală de măslin care să aibă nevoie de mai puţină vreme de iarnă. „Este un proiect dificil dar nu putem sta cu braţele încrucişate”, spune Yannis Koufidis.
