Guvernul Regatului Unit nu ar trebui să mai facă noi reduceri de impozite în acest an, a declarat marţi Fondul Monetar Internaţional (FMI), în timp ce economistul şef al instituţiei financiare a argumentat că bugetul naţional are nevoie de bani pentru servicii publice şi investiţii prietenoase cu creşterea economică, transmită CNBC.
„Ceea ce vedem în Regatul Unit şi în alte ţări este nevoia de a pune în aplicare planuri fiscale pe termen mediu care să permită acomodarea unei creşteri semnificative a presiunilor de cheltuieli”, a spus Pierre-Olivier Gourinchas în timpul unei conferinţe de presă.
În Regatul Unit, a adăugat el, acest lucru include cheltuieli pentru Serviciul Naţional de Sănătate, îngrijirea socială, educaţie şi tranziţia climatică, precum şi măsuri pentru stimularea creşterii, evitând în acelaşi timp creşterea nivelurilor de îndatorare.
„În acest context, am sfătui împotriva altor reduceri de impozite discutate acum”, a spus el.
Un purtător de cuvânt al FMI a declarat separat că Regatul Unit are nevoi mai mari de cheltuieli în sectorul public şi investiţii decât cele reflectate în prezent în planurile bugetare ale guvernului.
FMI a recomandat Regatului Unit să crească taxele pentru emisiile de carbon şi proprietăţi, să elimine scurgerile din impozitarea averilor şi veniturilor şi să reformeze regulile care stabilesc nivelurile de pensii.
Ministrul britanic de Finanţe, Jeremy Hunt, va anunţa bugetul în martie, în ceea ce ar putea fi ultima declaraţie fiscală majoră înainte de alegerile generale.
Momentul votului este nesigur, dar trebuie convocat de guvernul conservator la un moment dat în acest an.
Conservatorii se confruntă cu o bătălie dificilă, cu Partidul Laburist aflat în opoziţie, care este în frunte în majoritatea sondajelor.
Hunt a anunţat mai multe reduceri de taxe în bugetul său de toamnă şi a făcut sugestii că doreşte să introducă mai multe în primăvară.
Deficitul bugetar net al sectorului public din Marea Britanie a scăzut semnificativ, iar în decembrie 2023 a fost aproximativ jumătate faţă de anul precedent, datorită încasărilor mai mari de TVA şi de impozite pe venit şi a cheltuielilor mai reduse.
FMI a estimat marţi o creştere de 0,6% pentru economia britanică în acest an, uşor îmbunătăţită faţă de un ritm estimat de 0,5% pentru 2023.
Fondul a revizuit în scădere prognoza pentru 2025 cu 0,4 puncte procentuale, la 1,6%, declarând că desinflaţia va atenua condiţiile financiare şi va permite recuperarea veniturilor reale.
Gourinchas a declarat pentru CNBC, marţi că, în ciuda unei perspective slabe de creştere pentru anul în curs, Marea Britanie a primit ştiri pozitive privind inflaţia, care este prognozată să se situeze în jurul mediei de 2,8%.
OSLO Fondul suveran de investiţii al Norvegiei a obţinut un profit record de 213 miliarde de dolari în 2023
Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cel mai mare din lume, a raportat marţi un profit record de 2.220 miliarde de coroane norvegiene (213 miliarde de dolari) în 2023, susţinut de randamentele solide ale investiţiilor sale în acţiuni din sectorul tehnologic, transmite CNBC.
Aşa-numitul Fond Global de Pensii al Guvernului, unul dintre cei mai mari investitori din lume, a declarat că rezultatul marchează cel mai mare randament în coroane înregistrat vreodată de fond, cu un randament al investiţiilor de anul trecut de 16,1%. Acesta a fost cu 0,18 puncte procentuale mai mic decât randamentul indicelui de referinţă al fondului.
Aceasta vine în urma unei pierderi record de 1.640 miliarde de coroane pentru întregul an 2022, pe care fondul a atribuit-o condiţiilor de piaţă „foarte neobişnuite” din acea perioadă.
„În ciuda inflaţiei ridicate şi a tulburărilor geopolitice, piaţa de acţiuni a fost foarte puternică în 2023, comparativ cu un an slab în 2022”, a declarat Nicolai Tangen, directorul general al Norges Bank Investment Management, într-un comunicat.
„În special, acţiunile din sectorul tehnologic au avut rezultate foarte bune”, a adăugat el.
Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cel mai mare din lume, a fost înfiinţat în anii 1990 pentru a investi veniturile excedentare ale sectorului de petrol şi gaze al ţării. Până în prezent, fondul a investit în peste 8.500 de companii din 70 de ţări din întreaga lume.
Anul trecut, Norges Bank Investment Management a declarat că randamentul său pentru investiţiile în acţiuni a fost de 21,3%, randamentul pentru investiţiile în obligaţiuni a fost de 6,1%, în timp ce investiţiile în imobiliare nelistate au avut un randament de -12,4%.
Fondul a declarat că un an negativ pentru investiţiile sale în imobiliare nelistate a fost determinat de creşterea ratelor dobânzilor şi de o cerere temperată.
Fondul a înregistrat un randament de 3,7% pentru investiţiile în infrastructura de energie regenerabilă nelistate, în 2023.
La sfârşitul anului trecut, Norges Bank Investment Management a declarat că aproape 71% din fondurile sale erau investite în acţiuni, 27,1% în obligaţiuni, 1,9% în imobiliare neînregistrate şi 0,1% în infrastructura de energie regenerabilă neînregistrată.
Întrebat la o conferinţă de presă despre problemele geopolitice susceptibile să afecteze acţiunile în 2024, Nicolai Tangen de la Norges Bank Investment Management a răspuns: „Problema este că există focare geopolitice în multe locuri în zilele noastre.”
„În aceste condiţii, care sunt cele la care trebuie să fim atenţi? Ei bine, tensiunea dintre America şi China este negativă pentru creşterea economică şi comerţul mondial. Faptul că oamenii îşi apropie producţia şi o mută mai aproape de casă este o forţă inflaţionistă”, a continuat el.
„Vedem efectul tensiunilor geopolitice în Orientul Mijlociu prin rute comerciale mai lungi [şi] costuri mai ridicate de transport. Deci, acesta este un aspect negativ. Şi, desigur, cele mai înfricoşătoare situaţii geopolitice sunt cele pe care nu le cunoaştem încă, care nu s-au întâmplat încă.”
