Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) este un proiect de succes și nu mai poate fi negat de nimeni, însă trebuie să vorbim și despre celelalte tipuri de ambalaje care sunt majoritare, nu sunt colectate separat și ajung fie în instalații de incinerare sau, foarte rău, în depozitele de deșeuri, a declarat, joi, într-o conferință de specialitate, Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului.
‘Știm foarte bine că rezultatele implementării Sistemului de Garanție-Returnare pe tipurile de ambalaje pentru băuturi, indiferent de tipul lor – răcoritoare, apă, băuturi alcoolice, vinuri, spirtoase – reprezintă un proiect de succes. Nu mai poate fi negat de nimeni că acest sistem a fost cel care a fost îmbrățișat, vrând-nevrând, de la început, în mod conștient de întreaga populație. Drept dovadă sunt și rezultatele pe care Sistemul de Garanție-Returnare în ceea ce privește atât colectarea ambalajelor cu simbol SGR, cât și reciclarea, sunt cele date publicității, respectiv peste 80% din ambalajele puse pe piață sunt colectate în România, peste 70% din ambalajele colectate sunt introduse în instalațiile de reciclare, rezultând materialele secundare de care aveți din ce în ce mai mare nevoie. Și aici vorbesc despre producători care trebuie să îndeplinească din ce în ce mai multe obiective de reintroducere a materialelor în noile ambalaje pe care le pun pe piață. Alături de acest Sistem de Garanție-Returnare, care funcționează foarte bine (…), trebuie să vorbim și de celelalte tipuri de ambalaje, pentru că focusul pe Sistemul de Garanție-Returnare ne-a abătut atenția de la alte tipuri de ambalaje, care sunt majoritare și care nu sunt colectate separat și fie ajung în instalații de incinerare, în instalații de cogenerare sau, foarte rău, în depozitele de deșeuri’, a atras atenția Frăsineanu.
Reprezentanta Guvernului a menționat, totodată, că trebuie identificate cele mai relevante direcții în care să fie alocate investiții în managementul deșeurilor.
‘Asta înseamnă că, în acest an, poate că ar trebui să identificăm cele mai relevante direcții în care trebuie să acționăm, să nu ne risipim în discuții inutile și să facem fix acele investiții și demersuri, atât legislative, cât și administrative, astfel încât să ne asigurăm, pe de o parte, că nu poluăm mediul. Din păcate, am văzut serile trecute la știri faptul că încă pe râurile din România există o abundență de ambalaje și de alte tipuri de deșeuri care sunt aruncate la întâmplare, iar ‘Apele Române’ trebuie să se concentreze și pe curățarea râurilor. Poluare mai înseamnă și o gestionare foarte proastă, prin abandonarea deșeurilor, pentru că deșeurile care nu sunt colectate separat ajung să fermenteze, iar în solul și în apele subterane din România identificăm foarte multe elemente chimice conținute în acele deșeuri care nu ne ajută. Cred că ar trebui să ne gândim, în momentul în care vorbim de poluare, la legătura dintre un management eficient al deșeurilor și sănătatea populației, mai ales a populației vulnerabile, respectiv copiii, persoanele în vârstă sau persoanele nevoiașe. Trebuie să recunoaștem lucrul acesta, că există oameni care sunt foarte afectați, fie trăind lângă niște depozite de deșeuri sau lângă spațiile în care sunt abandonate în mod obișnuit deșeurile, fie trăind de pe urma ineficienței în managementul deșeurilor’, a afirmat consiliera de stat.
În viziunea Mihaelei Frăsineanu, la momentul actual, nu există o colectare separată a deșeurilor implementată la nivelul întregii țări.
‘Conform legislației, încă avem colectare pe două fracții, și anume fracția umedă și fracția uscată. Neînțelegând cât de valoroase sunt deșeurile reciclabile care la noi sunt colectate împreună și neînțelegând cât de valoroase sunt deșeurile biodegradabile care ar trebui să se transforme în compost, aș începe cu ultima parte, și anume aceea legată de gestionarea deșeurilor biodegradabile. Știm foarte bine că aceste tipuri de deșeuri, împreună cu deșeurile reziduale care ar trebui să intre în instalațiile de tratare, să fie stabilizate din punct de vedere fizic și chimic și abia apoi să ajungă în depozitul de deșeuri. Aceste deșeuri nu sunt separate (…) Asta înseamnă că ar trebui să ne orientăm din ce în ce mai mult atenția asupra deșeuri, asupra îngrășămintelor provenite din instalațiile de compost. Ca să poți să faci compost, un îngrășământ natural, ar trebui cu adevărat să faci o colectare separată, foarte eficientă la nivelul fiecărui județ, a acestor deșeuri’, a explicat specialista.
Potrivit acesteia, în Parlament există o inițiativă legislativă pentru o nouă lege a deșeurilor biodegradabile, care ‘ne va ajuta să înțelegem puțin mai bine ceea ce trebuie să facem, modul în care trebuie să colectăm și modul în care putem să le transformăm în îngrășământ natural’.
‘Absolut tot ceea ce obținem din instalațiile de compostare trebuie să se încadreze în prevederile regulamentului care este gestionat de Ministerul Agriculturii tocmai pentru a demonstra că ceea ce se întâmplă în aceste instalații de compostare trebuie să fie de calitate’, a mai spus consiliera de stat.
Frăsineanu a adăugat, în același context, că, în cazul deșeurilor reziduale, operațiunile de tratare și de colectare separată a deșeurilor reziduale trebuie obligatoriu implementate în fiecare județ din România sau acolo unde nu se poate să existe parteneriate între județe, în așa fel încât costul tratării și al instalației de tratare ‘să nu pună o foarte mare povară pe umerii cetățenilor’.
Decidenți și lideri din industria de reciclare a deșeurilor participă, joi, la prima conferință din acest an Pria Environment,în cadrul căreia sunt abordate teme precum managementul deșeurilor, economia circulară, sustenabilitate și rolul autorităților locale în acest circuit.
