Proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești continuă și se pregătește realizarea studiilor de fezabilitate și de bancabilitate care vor determina o decizie de investiție și pașii următori, a declarat, luni, într-o conferință pe teme de energie, directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță.
‘Proiectul SMR continuă. Suntem în derularea fazei Feed 2 la Doicești, unde avem atât evaluări de amplasament în curs de derulare, cât și dezvoltarea proiectului centralei aferent grid-ului nostru. Pregătim realizarea studiilor de fezabilitate și de bancabilitate care pot substanția o decizie de investiție și de a înainta, pașii următori. În momentul în care vom avea toate elementele gata, le vom supune aprobării acționarilor pentru o decizie finală’, a explicat Cosmin Ghiță.
El a subliniat că dezvoltarea unor astfel de centrale reprezintă o oportunitate destul de amplă, întrucât la nivelul Uniunii Europene, dacă se mențin țintele de decarbonare asumate, și chiar în contextul în care nu se mențin, dar foarte multe dintre centralele care folosesc cărbune vor ajunge al finalul exploatării, va trebui înlocuită această sursă de energie cu un alt tip de producție, care să poată livra energie în bandă și să poată intra destul de repede în sistem pentru a putea oferi servicii de reglaj și anumite condiții de livrare.
‘Adică să îndeplinească acele funcțiuni pe care centralele pe cărbune le îndeplineau. (… ) În momentul de față, având în vedere toate tipurile de energie, aceste funcțiuni sunt cel mai bine replicate prin intermediul acestei tehnologii nucleare, care poate oferi o soluție foarte bună’, a precizat directorul Nuclearelectrica.
Potrivit acestuia, în producția de energie nucleară există ‘un supliment’ de securitate energetică, datorită faptului că aceasta este rezilientă, nu este dependentă de condițiile meteo, dependențele sale fiind cât mai scăzute.
‘Energia nucleară vine să completeze alte tipuri de energie pe care noi le avem în momentul de față. Pentru a putea face față întregului necesar de energie electrică care se prognozează a fi consumat către finele decadei și în decada următoare, mai ales dacă luăm în calcul și fenomenul centrelor de date, care sunt puternic energointensive, programele de industrializare, care sunt în momentul de față promovate la nivel guvernamental și alte elemente, vom avea nevoie de un excedent de energie electrică și acest lucru nu poate fi realizat doar de o singura sursă. De aceea avem nevoie de un mix, și în acest mix centralele de talie mare nucleare le văd ca putând reprezenta o bandă, o coloană vertebrală a sistemului energetic, și centralele de tip SMR pot veni în a aduce acele funcțiuni pe care le îndeplineau centralele pe cărbune într-un sistem care poate fi un pic mai volatil datorită unei amprente mai mari a surselor de energie de producție de energie din regenerabile’, a mai afirmat Ghiță.
În acest context, el a menționat că Nuclearelectrica este angrenată într-un proiect destul de amplu de dezvoltare și pe fondul țintelor de decarbonare asumate de țara noastră, prin care se încearcă livrarea a aproximativ 2.000 de MW de energie curată instalați până la finele decadei, sau cel puțin până în 2032.
‘În acest sens, proiectele la care fac referință sunt cele care vizează creșterea capacității de producție, cum sunt proiectele unităților 3 și 4, proiectul reactoarelor cu modulare de mici dimensiuni și proiectul retehnologizării, care mai adaugă încă 30 de ani de funcționare la unitatea 1. Suplimentar față de acestea, mai avem și instalația de detritiere, care este un proiect care ajută la îmbunătățirea condițiilor pe platforma CNE Cernavodă, și totodată cele care sunt necesare pentru sănătate, prin dezvoltarea producției de izotopi medicali’, a precizat Cosmin Ghiță la Forumul Energiei, organizat de Financial Intelligence.
